6 definiții pentru îndârjit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDÂRJIT, -Ă, îndârjiți, -te, adj. Dârz, stăruitor, perseverent; înverșunat, întărâtat. – V. îndârji.
îndârjit, ~ă a [At: ODOBESCU S. III, 589 / Pl: ~iți, ~e / E: îndârji] 1 Stăruitor. 2 Înfuriat. 3 Ațâțat. 4 Ursuz. 5 Hotărât. 7 Înverșunat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDÂRJÍT, -Ă, îndârjiți, -te, adj. Dârz, stăruitor, perseverent; înverșunat, întărâtat. – V. îndârji.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNDÎRJIT, -Ă, indîrjiți, -te, adj. 1. Înverșunat, întărîtat, dîrz. Era o dragoste îndîrjită și stăruitoare. SADOVEANU, O. VII 118. În regiunea Dragoslavele lupta îndîrjită s-a terminat prin înfrîngerea dușmanului. CAMIL PETRESCU, U. N. 422. Se duce ca un vifor... Ca un taur îndîrjit în mijlocul mieilor. DELAVRANCEA, A. 163. De trei ori s-au izbit, din ce în ce mai îndîrjite... cele două armate. VLAHUȚĂ, O. A. II 118. ◊ (Adverbial) Începe să latre indîrjit către fereastra vagonului. CARAGIALE, O. II 270. 2. Stăruitor, perseverent. Trebuie însă să citești mult și să te apleci cu o îndîrjită muncă asupra celor ce vei voi să scrii în viitor. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 4/7.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNDÂRJIT adj. 1. v. furios. 2. v. înverșunat. 3. v. disputat. 4. v. încăpățânat. 5. v. tenace.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDÎRJIT adj. 1. furios, înfuriat, întărîtat, înverșunat, mîniat, mînios, pornit, (livr.) obstinat, (pop.) îndrăcit, năbădăios, oțărît, (înv. și reg.) scîrbit, (reg.) năvîrlios, (înv., în Transilv.) firetic, (fam.) burzuluit, zborșit, (fig.) turbat. (Un om ~ la culme.) 2. aprig, aspru, crîncen, crud, crunt, cumplit, încrîncenat, înverșunat, neîmpăcat, nepotolit, sîngeros, vajnic, violent, (înv.) crâncenit, tare, (fig.) încleștat. (O luptă ~.) 3. aprig, disputat, dîrz, înverșunat, (fig.) aprins. (O întrecere sportivă ~.) 4. ambițios, încăpățînat, îndărătnic, perseverent, stăruitor. (Se dovedește extrem de ~ în acțiunile sale.) 5. dîrz, perseverent, stăruitor, tenace. (O muncă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
îndârjit, îndârjităadjectiv
- 1. Dârz, perseverent, stăruitor, întărâtat, înverșunat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dârz perseverent stăruitor întărâtat înverșunat
- Era o dragoste îndîrjită și stăruitoare. SADOVEANU, O. VII 118. DLRLC
- În regiunea Dragoslavele lupta îndîrjită s-a terminat prin înfrîngerea dușmanului. CAMIL PETRESCU, U. N. 422. DLRLC
- Se duce ca un vifor... Ca un taur îndîrjit în mijlocul mieilor. DELAVRANCEA, A. 163. DLRLC
- De trei ori s-au izbit, din ce în ce mai îndîrjite... cele două armate. VLAHUȚĂ, O. A. II 118. DLRLC
- Începe să latre îndîrjit către fereastra vagonului. CARAGIALE, O. II 270. DLRLC
- Trebuie însă să citești mult și să te apleci cu o îndîrjită muncă asupra celor ce vei voi să scrii în viitor. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 4/7. DLRLC
-
etimologie:
- îndârji DEX '98 DEX '09