24 de definiții pentru îngrijit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGRIJÍT, -Ă, îngrijiți, -te, adj. I. 1. Căruia i se poartă de grijă; care este păstrat cu grijă. ♦ Curat; dichisit. 2. Făcut cu grijă, cu meticulozitate. II. (Înv.) Plin de griji; neliniștit. – V. îngriji.

ÎNGRIJÍT, -Ă, îngrijiți, -te, adj. I. 1. Căruia i se poartă de grijă; care este păstrat cu grijă. ♦ Curat; dichisit. 2. Făcut cu grijă, cu meticulozitate. II. (Înv.) Plin de griji; neliniștit. – V. îngriji.

îngrijit2, ~ă a [At: BELDIMAN, TR. 355 / Pl: ~iți, ~e / E: îngriji] 1 (Înv) Plin de griji Si: neliniștit. 2 Căruia i se poartă de grijă. 3 Care este păstrat cu grijă. 4 Curat. 5 Dichisit. 6 Făcut cu grijă, cu meticulozitate. 7 Menajat. 8 Tratat din punct de vedere medical. 9 (Udp „de”; îs) Ediție ~ă, volum ~ Text apărut sub îndrumarea cuiva.

îngrijit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: îngriji] 1 Îngrijire (1). 2 (Înv) Îngrijorare. 3 Precauție. 4 Menajare. 5 Îngrijire (7).

ÎNGRIJÍT, -Ă, îngrijiți, -te, adj. I. 1. Căruia i se poartă de grijă, care este păstrat cu atenție, cu grijă, în bunăstare. Haine îngrijite. ♦ (Despre oameni) Curat, dichisit. Părea nesfîrșit mai curat și mai îngrijit ca mine. CAMIL PETRESCU, U. N. 97. 2. Făcut cu grijă, cu meticulozitate, exact. Stil îngrijit. Lucrare îngrijită. II. (Rar, învechit) Plin de griji; îngrijorat, neliniștit. Harap-Alb, îngrijit de ce i s-ar mai putea întîmpla... mergea tot înainte. CREANGĂ, P. 237. Nu înțelegi că sînt îngrijită pentru Marghiolița? ALECSANDRI, T. I 33. Boierii... tremurau. Ei aveau două mari cuvinte a fi îngrijiți. NEGRUZZI, S. I 142. ◊ (Adverbial) Cerca a surîde, dar atît de dureros și atît de îngrijit. EMINESCU, N 76.

îngrijít, -ă adj. Plin de grijă, neliniștit, alarmat.

ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz., intranz. și refl. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. ♦ Tranz. A păstra ceva în bună stare. ♦ Tranz. A avea grijă de sănătatea cuiva. ♦ Refl. A-și căuta de sănătate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare. II. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) îngrijora, a(-și) face griji. – În + grijă.

ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz., intranz. și refl. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. ♦ Tranz. A păstra ceva în bună stare. ♦ Tranz. A avea grijă de sănătatea cuiva. ♦ Refl. A-și căuta de sănătate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare. II. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) îngrijora, a(-și) face griji. – În + grijă.

îngriji [At: BIBLIA (1688) 201/1 / Pzi: ~jesc / E: în- + grijă] 1 vtir A avea grijă de cineva sau de ceva Si: (înv) a (se) îngrijălui (1-2). 2 vt A păstra ceva în bună stare. 3 vt A avea grijă de sănătatea cuiva. 4 vr A se preocupa de sănătatea personală. 5 vr A urma un tratament medical. 6 vr (Udp „de”) A-și procura ceva din vreme. 7-8 vtr (Înv) A (se) îngrijora. 9-11 vtir A purta de grijă cuiva. 12 vr (Rel) A se cumineca. 13 vr A se menaja. 14 vr A avea o ținută îngrijită. 15 vt A îngrijora pe cineva. 16-19 vtir A-și concentra atenția asupra unui lucru. 20 vr (Înv) A fi prudent.

ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. Iar pe mine să mă îngrijești cu... mîna ta. ISPIRESCU, L. 3. Îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vreodată. CREANGĂ, P. 287. Fecior mă-sa că-și avea... Și cu drag mi-l îngrijea. TEODORESCU, P. P. 205. ◊ Intranz. I s-a întîmplat lui Gheorghe Dima să nu-și vadă casa cu săptămînile și cu anii, iar Nastasia a rămas să îngrijească singură de toate. GALAN, Z. R. 46. Sta mai mult în casă și-și îngrijea de cei patru copii. VLAHUȚĂ, O. A. III 44. Fata împăratului îngriji de cal tocmai precum îi zise el. ISPIRESCU, L. 16. ◊ Refl. Mă mieram eu să nu se îngrijească biata babă de mine. CREANGĂ, P. 133. ♦ A ține, a păstra ceva curat, în bună stare. Își îngrijește cărțile.Refl. A-și vedea de sănătate, a urma o cură, un tratament. Ești bolnav, îngrijește-te! 2. Refl. A se preocupa, a căuta, a vedea de ceva. Mă îngrijesc de cel mai neînsemnat amănunt al îmbrăcăminții mele. SAHIA, N. 20. Vezi cum mă îngrijesc de soarta ta?... De aceea și tu trebuie să faci ce te-oi sfătui eu. ALECSANDRI, T. I 37. Tu, de cînd ești, nu te-ai îngrijit de toaletă. NEGRUZZI, S. I 64. ◊ Tranz. (Neobișnuit) Miron [Costin] și alți hronicari au scris mai toți după tradiții, fără a îngriji datele. NEGRUZZI, S. I 202. 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») A-și procura (ceva) din vreme, a lua măsuri din timp pentru..., a face pregătirile necesare. Îngrijește-te de bani și pentru revistă, cum și pune-te pe lucru acolo. GHICA, A. 450. De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te-ngrijești. ◊ (Învechit, urmat de un infinitiv) Toderică se îngrijise... a mai avea un joc de cărți. NEGRUZZI, S. I 85. ◊ Tranz. (Neobișnuit) Rogu-te, îngrijește-mă de un bilet pentru 11 ianuarie. CARAGIALE, O. VII 156. II. Refl. A fi îngrijorat, a se îngrijora, a se teme de soarta cuiva; a-și face griji, gînduri. Dragul mamei, drag! Nu-ți pune viața în primejdie!...Nu te îngriji, mămucă, de feli, că... ai să vezi cine sînt eu. CREANGĂ, P. 80. Despre apă bună nu vă îngrijiți; acuși avem să dăm peste o fîntînă. id. ib. 204. Eu unul mă îngrijesc foarte mult... Nu pentru mine, ci pentru obștie. ALECSANDRI, T. I 64. ♦ Tranz. (Rar, învechit) A îngrijora (pe cineva), a face (cuiva) griji. [Dacii] îngrijise tare pe împărații Romei. ODOBESCU, S. II 279.

A ÎNGRIJÍ ~ésc 1. tranz. 1) (ființe, lucruri) A avea în grijă; a înconjura cu grijă; a căuta. ~ un copil. 2) A păstra în stare bună și în curățenie. ~ biblioteca. 2. intranz. A avea grijă; a căuta. ~ de toate. [Sil. în-gri-] /în + grijă

A SE ÎNGRIJÍ mă ~ésc intranz. 1) A avea grijă (personală) deosebită; a se interesa îndeaproape. ~ de sănătate. 2) A lua (din timp) măsurile cuvenite. 3) înv. v. A SE ÎNGRIJORA. /în + grijă

îngrijì v. 1. a avea, a purta grijă: a îngriji de copii; 2. a fi neliniștit, a se teme: nu se îngrijește de nimic.

îngrijésc v. tr. (d. grijă). Am grijă (solicitudine) de, port grijă de: a îngriji casa, copiiĭ, bolnaviĭ. V. intr. Am grijă (solicitudine) de, văd de: a îngriji de casă, de copiĭ, de bolnavĭ. V. refl. Îmĭ daŭ atențiune, am solicitudine de mine. Îs neliniștit, îs alarmat, îngrijat: mă îngrijesc de soarta luĭ. (Fals: soarta luĭ mă îngrijește).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngriji (a ~) (a avea grijă) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrijesc, imperf. 3 sg. îngrijea; conj. prez. 3 să îngrijească; ger. îngrijind

îngrijí (a avea grijă) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrijésc, imperf. 3 sg. îngrijeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrijeáscă; ger. îngrijínd

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGRIJÍT adj. v. alarmat, intrigat, îngrijorat, neliniștit.

ÎNGRIJÍT adj. 1. v. gătit. 2. v. elegant. 3. curățel, spălat, spălățel, (înv. și reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.) 4. curat. (O ținută ~.) 5. (Transilv.) tistaș. (O locuință, o casă ~.)

îngrijit adj. v. ALARMAT. INTRIGAT. ÎNGRIJORAT. NELINIȘTIT.

ÎNGRIJIT adj. 1. aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheș, ferchezuit, gătit, spilcuit, (pop. și fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. și Ban.) cinaș, (Transilv.) nialcoș, (turcism înv.) muchelef. (Un tînăr ~.) 2. curățel, spălat, spălățel, (înv. și reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.) 3. curat. (O ținută ~.) 4. (Transilv.) tistaș. (O locuință, o casă ~.)

ÎNGRIJÍ vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, neliniști, speria, tulbura.

ÎNGRIJÍ vb. 1. a căuta, a vedea, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) câștiga. (A se ~ de toate ale casei.) 2. a vedea, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 3. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 4. v. trata.

ÎNGRIJI vb. 1. a căuta, a vedea, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) cîștiga. (A ~ de toate ale casei.) 2. a vedea, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 3. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 4. (MED.) a (se) căuta, a (se) trata, (pop. și fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (înv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astm.)

îngriji vb. v. ALARMA. FRĂMÎNTA. INTRIGA. ÎNGRIJORA. NELINIȘTI. SPERIA. TULBURA.

Intrare: îngrijit
îngrijit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngrijit
  • ‑ngrijit
  • îngrijitul
  • îngrijitu‑
  • ‑ngrijitul
  • ‑ngrijitu‑
  • îngriji
  • ‑ngriji
  • îngrijita
  • ‑ngrijita
plural
  • îngrijiți
  • ‑ngrijiți
  • îngrijiții
  • ‑ngrijiții
  • îngrijite
  • ‑ngrijite
  • îngrijitele
  • ‑ngrijitele
genitiv-dativ singular
  • îngrijit
  • ‑ngrijit
  • îngrijitului
  • ‑ngrijitului
  • îngrijite
  • ‑ngrijite
  • îngrijitei
  • ‑ngrijitei
plural
  • îngrijiți
  • ‑ngrijiți
  • îngrijiților
  • ‑ngrijiților
  • îngrijite
  • ‑ngrijite
  • îngrijitelor
  • ‑ngrijitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngriji, îngrijescverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv reflexiv A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Iar pe mine să mă îngrijești cu... mîna ta. ISPIRESCU, L. 3. DLRLC
    • format_quote Îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vreodată. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
    • format_quote Fecior mă-sa că-și avea... Și cu drag mi-l îngrijea. TEODORESCU, P. P. 205. DLRLC
    • format_quote I s-a întîmplat lui Gheorghe Dima să nu-și vadă casa cu săptămînile și cu anii, iar Nastasia a rămas să îngrijească singură de toate. GALAN, Z. R. 46. DLRLC
    • format_quote Sta mai mult în casă și-și îngrijea de cei patru copii. VLAHUȚĂ, O. A. III 44. DLRLC
    • format_quote Fata împăratului îngriji de cal tocmai precum îi zise el. ISPIRESCU, L. 16. DLRLC
    • format_quote Mă mieram eu să nu se îngrijească biata babă de mine. CREANGĂ, P. 133. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A păstra ceva în bună stare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Își îngrijește cărțile. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A avea grijă de sănătatea cuiva. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. reflexiv A-și căuta de sănătate; a urma un tratament medical. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ești bolnav, îngrijește-te! DLRLC
  • 2. reflexiv A se preocupa, a căuta, a vedea de ceva. DLRLC
    • format_quote Mă îngrijesc de cel mai neînsemnat amănunt al îmbrăcăminții mele. SAHIA, N. 20. DLRLC
    • format_quote Vezi cum mă îngrijesc de soarta ta?... De aceea și tu trebuie să faci ce te-oi sfătui eu. ALECSANDRI, T. I 37. DLRLC
    • format_quote Tu, de cînd ești, nu te-ai îngrijit de toaletă. NEGRUZZI, S. I 64. DLRLC
    • format_quote tranzitiv neobișnuit Miron [Costin] și alți hronicari au scris mai toți după tradiții, fără a îngriji datele. NEGRUZZI, S. I 202. DLRLC
  • 3. reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „de”) A-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îngrijește-te de bani și pentru revistă, cum și pune-te pe lucru acolo. GHICA, A. 450. DLRLC
    • format_quote De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te-ngrijești. DLRLC
    • format_quote învechit (Urmat de un infinitiv) Toderică se îngrijise... a mai avea un joc de cărți. NEGRUZZI, S. I 85. DLRLC
    • format_quote tranzitiv neobișnuit Rogu-te, îngrijește-mă de un bilet pentru 11 ianuarie. CARAGIALE, O. VII 156. DLRLC
  • 4. reflexiv tranzitiv învechit A (se) îngrijora, a(-și) face griji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îngrijora
    • format_quote Dragul mamei, drag! Nu-ți pune viața în primejdie!... – Nu te îngriji, mămucă, de feli, că... ai să vezi cine sînt eu. CREANGĂ, P. 80. DLRLC
    • format_quote Despre apă bună nu vă îngrijiți; acuși avem să dăm peste o fîntînă. CREANGĂ, P. 204. DLRLC
    • format_quote Eu unul mă îngrijesc foarte mult... Nu pentru mine, ci pentru obștie. ALECSANDRI, T. I 64. DLRLC
    • format_quote [Dacii] îngrijise tare pe împărații Romei. ODOBESCU, S. II 279. DLRLC
etimologie:
  • În + grijă DEX '09 DEX '98

îngrijit, îngrijiadjectiv

  • 1. Căruia i se poartă de grijă; care este păstrat cu grijă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: neîngrijit
    • format_quote Haine îngrijite. DLRLC
    • 1.1. Curat, dichisit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Părea nesfîrșit mai curat și mai îngrijit ca mine. CAMIL PETRESCU, U. N. 97. DLRLC
  • 2. Făcut cu grijă, cu meticulozitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: exact
    • format_quote Stil îngrijit. Lucrare îngrijită. DLRLC
  • 3. învechit Plin de griji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Harap-Alb, îngrijit de ce i s-ar mai putea întîmpla... mergea tot înainte. CREANGĂ, P. 237. DLRLC
    • format_quote Nu înțelegi că sînt îngrijită pentru Marghiolița? ALECSANDRI, T. I 33. DLRLC
    • format_quote Boierii... tremurau. Ei aveau două mari cuvinte a fi îngrijiți. NEGRUZZI, S. I 142. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cerca a surîde, dar atît de dureros și atît de îngrijit. EMINESCU, N 76. DLRLC
etimologie:
  • vezi îngriji DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.