15 definiții pentru înlăturat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înlăturat2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 105 / Pl: ~ați, ~e / E: înlătura] 1 Dat la o parte. 2 Eliminat. 3 Exclus.

înlăturat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înlătura] 1 Îndepărtare (2). 2 Eliminare. 3 Excludere.

ÎNLĂTURÁT, -Ă, înlăturați, -te, adj. (Rar) Izolat. Trăind însă cu totul înlăturat de asemenea crîncene lupte [literare]... scriu mai mult pentru a mea proprie plăcere. ODOBESCU, S. III 105.

ÎNLĂTURÁ, înlắtur, vb. I. Tranz. A da la o parte, a îndepărta; a delătura; p. ext. a face să dispară. – În + laturi (pl. lui latură).

ÎNLĂTURÁ, înlắtur, vb. I. Tranz. A da la o parte, a îndepărta; a delătura; p. ext. a face să dispară. – În + laturi (pl. lui latură).

înlătura vt [At: NEGRUZZI, S. I, 290 / Pzi: înlătur / E: în + laturi] 1 A da la o parte. 2 A face să dispară.

ÎNLĂTURÁ, înlắtur, vb. I. Tranz. A da la o parte, a îndepărta, a alunga; p. ext. a face să dispară. Partidul nu cunoaște greutăți pe care să nu le poată înlătura cu sprijinul maselor largi ale poporului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2850. Bucuria aceasta îmi procură și necazul pe care aș vrea să-l înlătur. SADOVEANU, A. L. 24. Înlătură oarecum groaza ce sta gata să-l coprinză. ISPIRESCU, L. 100.

A ÎNLĂTURÁ înlătur tranz. A da în lături; a lăsa la o parte; a excepta. /în + lături

înlăturà v. 1. a pune deoparte; 2. a se da la o parte. [V. lature].

înlắtur și -éz, a v. tr. (d. lature). Daŭ la o parte, depărtez, suprim: a înlătura bolovaniĭ din drum, o dificultate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înlătura (a ~) vb., ind. prez. 3 înlătură

înlăturá vb., ind. prez. 1 sg. înlătur, 3 sg. și pl. înlătură, perf. s. 1 sg. înlăturái

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNLĂTURÁT adj. 1. v. anulat. 2. (JUR.) abrogat, anulat, desființat, invalidat, suprimat. (Convenție ~.)

ÎNLĂTURAT adj. 1. anulat, eliminat, scos, suprimat, șters, tăiat. (Un paragraf, un rînd, un cuvînt ~.) 2. (JUR.) abrogat, anulat, desființat, suprimat. (Convenție ~.)

ÎNLĂTURÁ vb. 1. v. anula. 2. v. scoate. 3. v. curăța. 4. v. suprima. 5. v. ridica. 6. v. exclude. 7. a elimina, a îndepărta, a suprima. (~ cauza răului.) 8. a îndepărta, (fig.) a scutura. (A ~ lanțurile robiei.) 9. (fig.) a răsturna. (L-a ~ de la domnie.) 10. v. evita. 11. v. aplana.

ÎNLĂTURA vb. 1. a anula, a elimina, a scoate, a suprima, a șterge, a tăia, (reg.) a ștricui. (A ~ un rînd, un fragment dintr-un text.) 2. a depărta, a elimina, a îndepărta, a scoate. (~ petele de grăsime de pe haine.) 3. a curăța, a elimina, a îndepărta. (~ murdăria de pe jos.) 4. a elimina, a scoate, a suprima, (Transilv. și Bucov.) a delătura. (A ~ dulciurile din alimentație.) 5. a îndepărta, a lua, a ridica. (A ~ colțul vălului.) 6. a elimina, a exclude, a îndepărta, a scoate. (A ~ pe cineva dintr-o organizație.) 7. a elimina, a îndepărta, a suprima. (~ cauza răului.) 8. a îndepărta, (fig.) a scutura. (A ~ lanțurile robiei.) 9. (fig.) a răsturna. (L-a ~ de la domnie.) 10. a evita, a se feri, a împiedica, a îndepărta, a ocoli, a preîntîmpina, a preveni, (rar) a se apăra. (Încearcă să ~ primejdia.) 11. a aplana, (rar) a pacifica. (A ~ un conflict.)

Intrare: înlăturat
înlăturat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înlăturat
  • ‑nlăturat
  • înlăturatul
  • înlăturatu‑
  • ‑nlăturatul
  • ‑nlăturatu‑
  • înlătura
  • ‑nlătura
  • înlăturata
  • ‑nlăturata
plural
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
  • înlăturații
  • ‑nlăturații
  • înlăturate
  • ‑nlăturate
  • înlăturatele
  • ‑nlăturatele
genitiv-dativ singular
  • înlăturat
  • ‑nlăturat
  • înlăturatului
  • ‑nlăturatului
  • înlăturate
  • ‑nlăturate
  • înlăturatei
  • ‑nlăturatei
plural
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
  • înlăturaților
  • ‑nlăturaților
  • înlăturate
  • ‑nlăturate
  • înlăturatelor
  • ‑nlăturatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înlătura, înlăturverb

  • 1. A da la o parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Partidul nu cunoaște greutăți pe care să nu le poată înlătura cu sprijinul maselor largi ale poporului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2850. DLRLC
    • format_quote Bucuria aceasta îmi procură și necazul pe care aș vrea să-l înlătur. SADOVEANU, A. L. 24. DLRLC
    • format_quote Înlătură oarecum groaza ce sta gata să-l coprinză. ISPIRESCU, L. 100. DLRLC
etimologie:
  • În + laturi (pluralul lui latură). DEX '09 DEX '98

înlăturat, înlăturaadjectiv

  • 1. rar Izolat. DLRLC
    sinonime: izolat
    • format_quote Trăind însă cu totul înlăturat de asemenea crîncene lupte [literare]... scriu mai mult pentru a mea proprie plăcere. ODOBESCU, S. III 105. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.