11 definiții pentru înspre

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSPRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, către, la. 2. (Temporal și modal) Spre, către, pe (la). – În + spre.

ÎNSPRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, către, la. 2. (Temporal și modal) Spre, către, pe (la). – În + spre.

înspre pp [At: DA / E: în + spre] 1 (Cu sens local) Spre. 2 (Temporal) Către. 3 (Modal) Aproape.

Î́NSPRE prep. 1. (Cu sens local; după verbe de mișcare, arătînd, de obicei vag, direcția sau ținta către care se face mișcarea) Spre, către, la. Ilona apucă găleata și se îndreptă și ea înspre ulicioară. DAVIDOGLU, M. 13. El mînă caii-nspre casă, și vede iar o priveliște ca-n ziua trecută. EMINESCU, N. 21. Boierii se aduna... Și cu domnul toți pleca Înspre munți, la vînătoare. ALECSANDRI, P. P. 207. ◊ (În legătură cu o mișcare a ochilor, a capului, a corpului etc.) Țugulea cu ai săi sta pe o măgură și se uita înspre locul de unde trebuiau să vie cei trimiși să aducă apa. ISPIRESCU, L. 324. ◊ (Arată locul aproximativ, apropierea în spațiu) Era înspre acea parte a cerului un pîlc de nouri. SADOVEANU, N. P. 325. 2. (Cu sens modal, introduce un abstract, arătînd sensul în care evoluează sau se desfășoară o stare, o acțiune) Sănătatea lui Radu mergea înspre bine. VLAHUȚĂ, N. 42. 3. (Cu sens temporal, exprimînd o aproximație) Cam la vremea, cam pe (la). Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult. COȘBUC, P. I 49. Cam înspre sară lăsă pe drumeț singur în casă. CREANGĂ, P. 172.

Î́NSPRE prep. 1) (exprimă un raport spațial, indicând direcția) Spre; către; asupra. A porni înspre pădure. 2) (exprimă un raport temporal, indicând apropierea unei perioade de timp) Aproape de; spre; către; asupra. Înspre seară. Înspre ziuă. 3) (exprimă un raport modal, relevând evoluția unei stări, a unui fenomen) Spre. Totul merge înspre bine. [Sil. în-spre] /în + spre

înspre prep. arată direcțiunea în timp și în spațiu: înspre noapte văzu o casă NEGR. Boierii plecau înspre munți AL. ║ și dinspre: baie vântul dinspre munte.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înspre prep.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSPRE prep. 1. (local) asupra, către, la, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (temporal) către, spre, (reg.) asupra, (înv.) despre, înde. (Era ~ ziuă.)

ÎNSPRE prep. 1. (local) asupra, către, la, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (temporal) către, spre, (reg.) asupra, (înv.) despre, înde. (Era ~ ziuă.)

Intrare: înspre
înspre prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • înspre
  • ‑nspre
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înspreprepoziție

  • 1. Cu sens local: asupra, către, la, spre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ilona apucă găleata și se îndreptă și ea înspre ulicioară. DAVIDOGLU, M. 13. DLRLC
    • format_quote El mînă caii-nspre casă, și vede iar o priveliște ca-n ziua trecută. EMINESCU, N. 21. DLRLC
    • format_quote Boierii se aduna... Și cu domnul toți pleca Înspre munți, la vînătoare. ALECSANDRI, P. P. 207. DLRLC
    • format_quote Țugulea cu ai săi sta pe o măgură și se uita înspre locul de unde trebuiau să vie cei trimiși să aducă apa. ISPIRESCU, L. 324. DLRLC
    • format_quote Era înspre acea parte a cerului un pîlc de nouri. SADOVEANU, N. P. 325. DLRLC
  • 2. (Cu sens temporal și modal) (Cam) pe (la). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
    • format_quote Cam înspre sară lăsă pe drumeț singur în casă. CREANGĂ, P. 172. DLRLC
    • format_quote Sănătatea lui Radu mergea înspre bine. VLAHUȚĂ, N. 42. DLRLC
etimologie:
  • În + spre DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.