7 definiții pentru înzestrat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNZESTRÁT, -Ă, înzestrați, -te, adj. Prevăzut cu cele necesare. ♦ Fig. Dotat cu calități deosebite, talentat. – V. înzestra.

ÎNZESTRÁT, -Ă, înzestrați, -te, adj. Prevăzut cu cele necesare. ♦ Fig. Dotat cu calități deosebite, talentat. – V. înzestra.

înzestrat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înzestra] 1-7 Înzestrare (1-7). 8 (Ccr) Zestre. 9 (Fig) Împodobire.

înzestrat2, ~ă a [At: (a. 1819) URICARIUL, I, 128/16 / Pl: ~ați, ~e / E: înzestra] 1 Care a primit zestre. 2 Prevăzut cu cele necesare. 3 (Fig) Împodobit. 4 (Fig) Dotat cu calități deosebite. 5 (Fig) Talentat.

ÎNZESTRÁT, -Ă, înzestrați, -te, adj. 1. Care are aptitudini pentru ceva, dotat, talentat. [Victor Hugo] a fost cel mai înzestrat, mai divers și mai puternic dintre toți poeții lirici francezi. SADOVEANU, E. 225. Ești tînăr, bine înzestrat și... ai pasiunea lucrului. VLAHUȚĂ, O. A. 335. 2. Prevăzut cu cele necesare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înzestrát adj. m., pl. înzestráți; f. sg. înzestrátă, pl. înzestráte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNZESTRÁT adj. 1. v. competent. 2. v. talentat.

ÎNZESTRAT adj. 1. bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, încercat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (înv. și pop.) harnic, (pop.) cercat, (înv.) ispitit, mîndru, practic, practicos, practisit, putincios. (Un inginer ~.) 2. talentat, (rar) măiestrit, talentos. (Un pictor ~.)

Intrare: înzestrat
înzestrat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzestrat
  • ‑nzestrat
  • înzestratul
  • înzestratu‑
  • ‑nzestratul
  • ‑nzestratu‑
  • înzestra
  • ‑nzestra
  • înzestrata
  • ‑nzestrata
plural
  • înzestrați
  • ‑nzestrați
  • înzestrații
  • ‑nzestrații
  • înzestrate
  • ‑nzestrate
  • înzestratele
  • ‑nzestratele
genitiv-dativ singular
  • înzestrat
  • ‑nzestrat
  • înzestratului
  • ‑nzestratului
  • înzestrate
  • ‑nzestrate
  • înzestratei
  • ‑nzestratei
plural
  • înzestrați
  • ‑nzestrați
  • înzestraților
  • ‑nzestraților
  • înzestrate
  • ‑nzestrate
  • înzestratelor
  • ‑nzestratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înzestrat, înzestraadjectiv

  • 1. Prevăzut cu cele necesare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. figurat Dotat cu calități deosebite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote [Victor Hugo] a fost cel mai înzestrat, mai divers și mai puternic dintre toți poeții lirici francezi. SADOVEANU, E. 225. DLRLC
      • format_quote Ești tînăr, bine înzestrat și... ai pasiunea lucrului. VLAHUȚĂ, O. A. 335. DLRLC
etimologie:
  • vezi înzestra DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.