biedermeier a [At: DN³ / P: bi-dăr-ma-ier / E: Biedermeier] (Îs) Stil ~ Stil de mobilier, caracterizat prin forme simple, suprafețe netede, lemn curbat, cu aspect general greoi.

biedermeier [’bidərmajer] adj. (a. plast.) Stil biedermeier = stil de mobilier din prima jumătate a sec. 19, caracterizat prin forme simple, suprafețe netede, lemn curbat, cu aspect general greoi, exprimînd gustul pentru confort și pentru viața intimă de familie. • /de la nm. pr. Biedermeier, personaj din poemele scriitorului german Eichrodt, întruchipare a filistinului burghez.

BIEDERMEIER adj., s.n. Stil Biedermeier = stil de mobilier caracterizat prin forme simple, suprafețe netede, lemn curbat, cu aspect general greoi, exprimînd gustul pentru confort și pentru viața intimă de familie. [Pron. bi-der-ma-ier. / < Biedermeier – personaj, întruchipare a filistinului burghez, din poemele scriitorului german Eichrodt].

BIEDERMEIER BI-DER-MA-IER/ adj. stil ~ = stil de mobilier caracterizat prin forme simple, suprafețe netede, lemn curbat, cu aspect general greoi. (cf. Biedermeier)

Biedermeier (stil în artă) (germ.) [pron. rom. bidărmaĭer] s. propriu

Biedermeier (stil în artă) (germ.) [pron. bidărmaier] (Bie-, me-ier) s. propriu n.

BIEDERMEIER [bídermaiər], stil de decorație interioară și de mobilier (solid, simplu și cu forme armonioase), dezvoltat în Germania și Austria între 1815 și 1860.