COCOS s. m. (În expr.) Nucă de cocos = fructul cocotierului, al cărui suc se întrebuințează ca hrană și a cărei coajă este folosită în industrie. Lapte de cocos = sucul lăptos al nucii de cocos. – Germ. Kokos[nuss].

COCOS, arh. în E Oc. Indian, la c. 1.100 km SV de țărmurile Indoneziei, format din doi atoli și 27 de ins. coraligene; 14,2 km²; 621 loc. (1985); dependent de Australia. Nuci de cocos și copra. Descoperit în 1609. Se mai numește Keeling.