16 definiții pentru abjecție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABJÉCȚIE, abjecții, s. f. Faptă, atitudine abjectă; ticăloșie, josnicie. – Din fr. abjection, lat. abjectio.

ABJÉCȚIE, abjecții, s. f. Faptă, atitudine abjectă; ticăloșie, josnicie. – Din fr. abjection, lat. abjectio.

abjecție sf [At: CONTEMP, Seria II, 1949, nr. 120, 11/1 / P: ~ți-e / Pl: ~ii / E: fr abjection, lat abiectio] Faptă abjectă Si: josnicie, mârșăvie, ticăloșie.

abjécție s. f. Faptă, atitudine abjectă, demnă de dispreț; ticăloșie, josnicie. • pl. -ii. g.-d. -iei. / < fr. abjection, lat. abiectĭo, -ōnis.

ABJÉCȚIE, abjecții, s. f. Faptă abjectă; josnicie, ticăloșie. Fasciștii sînt capabili de orice abjecție. – Pronunțat: -ți-e.

ABJÉCȚIE, abjecții, s. f. Faptă abjectă; ticăloșie. – Fr. abjection (lat. lit. abjectio, -onis).

ABJÉCȚIE s.f. Faptă abjectă; josnicie; ticăloșie. [Cf. fr. abjection, lat. abiectio].

abjécție s. f. faptă, atitudine abjectă. (< fr. abjection, lat. abiectio)

ABJÉCȚIE ~i f. Faptă abjectă; josnicie; ticăloșie; mârșăvie. [G.-D. abjecției; Sil. ab-jec-ți-e] /<fr. abjection, lat. abjecto, ~onis

abjecți(un)e f. ticăloșie, stare vrednică de dispreț.

*abjecțiúne f. (lat. ab-jéctio, -ónis. V. dejecțiune). Înjosire, ticăloșie. – Și -ecție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abjecție (desp. -ți-e) s. f., art. abjecția (desp. -ți-a), g.-d. art. abjecției; pl. abjecții, art. abjecțiile (desp. -ți-i-)

abjecție (-ți-e) s. f., art. abjecția (-ți-a), g.-d. art. abjecției; pl. abjecții, art. abjecțiile (-ți-i-)

abjécție s. f. (sil. -ți-e), art. abjécția (sil. -ți-a), g.-d. art. abjécției; pl. abjécții, art. abjécțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ABJECȚIE s. fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mîrșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, (livr.) ignominie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (pop. și fam.) parșivenie, (pop.) becisnicie, blestemăție, scîrnăvie, spurcăciune, (reg.) mârșăvenie, (înv.) bazaconie, blestemăciune, nebunie, necurat, necurăție, necurățire, păgînătate, păgînie, verigășie, (fig.) murdărie. (A comite o ~.)

Intrare: abjecție
abjecție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abjecție
  • abjecția
plural
  • abjecții
  • abjecțiile
genitiv-dativ singular
  • abjecții
  • abjecției
plural
  • abjecții
  • abjecțiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abjecție, abjecțiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.