13 definiții pentru abrogare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABROGARE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga.V. abroga.

ABROGARE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga.V. abroga.

abrogare sf [At: DA / Pl: ~gări / E: abroga] Declarare a unei legi, a unui decret etc. ca fiind fără valabilitate Si: abrogat1, anulare, desființare.

*ABROGARE, *ABROGAȚIUNE, *ABROGAȚIE sf. Desființare, suprimare a unei legi, etc. [fr. < lat.].

ABROGARE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga; suprimare, desființare, abolire. Abrogarea unei dispoziții.

ABROGARE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga.

ABROGARE s.f. Acțiunea de a abroga; abrogație. [< abroga].

abrogare f. desființare, suprimare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abrogare (desp. a-bro-) s. f., g.-d. art. abrogării; pl. abrogări

abrogare (a-bro-) s. f., g.-d. art. abrogării; p. abrogări

abrogare s. f. (sil. mf. ab-), g.-d. art. abrogării; pl. abrogări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ABROGARE s. (JUR.) abrogație, anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare. (~ unui act normativ.)

ABROGARE s. (JUR.) anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare. (~ unui act normativ.)

Abrogare ≠ validare

Intrare: abrogare
  • silabație: a-bro- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abrogare
  • abrogarea
plural
  • abrogări
  • abrogările
genitiv-dativ singular
  • abrogări
  • abrogării
plural
  • abrogări
  • abrogărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abrogare, abrogărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi abroga DEX '09 MDA2 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.