15 definiții pentru abstractizare
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABSTRACTIZARE, abstractizări, s. f. Operație a gândirii prin care se separă ceea ce nu este separat sau separabil în realitate, de considerare a unui lucru independent de legăturile lui, a unei substanțe independent de atributele ei sau invers; abstracție. ♦ Trecere de la concret la abstract. – V. abstractiza.
abstractizare sf [At: DEX2 / Pl: ~zări / E: abstractiza] 1 Operație a gândirii prin care se desprind și se rețin unele dintre caracteristicile și relațiile esențiale ale obiectului cercetării Si: abstracție. 2 Trecere de la concret la abstract.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSTRACTIZARE, abstractizări, s. f. Operație a gândirii prin care se desprind și se rețin unele dintre caracteristicile și relațiile esențiale ale obiectului cercetării; abstracție ♦ Trecere de la concret la abstract. – V. abstractiza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABSTRACTIZARE, abstractizări, s. f. Acțiunea de a abstractiza; proces al gîndirii, constînd din desprinderea însușirilor esențiale și comune ale unui grup de obiecte sau de fenomene și din generalizarea lor, în vederea formării noțiunilor și a categoriilor logice și a descoperirii legilor generale ale existenței și dezvoltării fenomenelor. Gramatica este rezultatul unei îndelungate munci de abstractizare a gîndirii umane, un indice al uriașelor succese ale gîndirii. STALIN, PROBL. LINGV. 22. Capitalul a fost descoperit de Marx printr-o genială putere de abstractizare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 6/5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABSTRACTIZARE, abstractizări, s. f. Acțiunea de a abstractiza; proces al gîndirii care abstractizează.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABSTRACTIZARE s.f. (Fil.) Acțiunea de a abstractiza și rezultatul ei. ♦ Operație a gîndirii constînd în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor unui obiect (sau mai multor obiecte, fenomene) pe cele fundamentale, esențiale, generale, neluînd în considerare, ignorînd (vremelnic) pe cele neesențiale. [< abstractiza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
abstractizare s. f. operație a gândirii constând în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor fenomenelor și obiectelor pe cele fundamentale, esențiale, generale; abstracție. (< abstractiza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
abstractizare, abstractizări, s.f. Operație a gîndirii prin care se desprind și se rețin unele dintre însușirile și relațiile obiectului cercetat.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
abstractizare s. f., g.-d. art. abstractizării; pl. abstractizări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
abstractizare s. f., g.-d. art. abstractizării; pl. abstractizări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
abstractizare s. f. (sil. mf. abs-), g.-d. art. abstractizării; pl. abstractizări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ABSTRACTIZARE s. abstracție. (Proces de ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ABSTRACTIZARE s. abstracție. (Proces de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Abstractizare ≠ concretizare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ABSTRACTIZARE s. f. (< abstractiza < abstract + suf. izâ): proces lent de slăbire sau de pierdere a sensurilor lexicale concrete ale cuvintelor, concomitent sau ca urmare a slăbirii și pierderii conținutului noțional al acestora. Constatăm acest proces la numerale, pronume, prepoziții și conjuncții și parțial la substantive, adjective, verbe și adverbe. A. duce implicit la gramaticalizarea cuvintelor, la transformarea lor în instrumente gramaticale. Un exemplu în acest sens îl constituie articolul: el provine din cuvinte care au avut cândva o semnificație lexicală concretă, dar care au pierdut cu timpul această semnificație și au ajuns să aibă numai o semnificație gramaticală abstractă (v. gramaticalizare și deconcretizare).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
abstractizare, abstractizărisubstantiv feminin
- 1. Operație a gândirii prin care se separă ceea ce nu este separat sau separabil în realitate, de considerare a unui lucru independent de legăturile lui, a unei substanțe independent de atributele ei sau invers. DEX '09 MDA2 DLRLC DNsinonime: abstracție antonime: concretizare
- Gramatica este rezultatul unei îndelungate munci de abstractizare a gîndirii umane, un indice al uriașelor succese ale gîndirii. STALIN, PROBL. LINGV. 22. DLRLC
- Capitalul a fost descoperit de Marx printr-o genială putere de abstractizare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 6/5. DLRLC
- 1.1. Trecere de la concret la abstract. DEX '09 MDA2 DEX '98
-
etimologie:
- abstractiza DEX '09 MDA2 DEX '98 DN