11 definiții pentru acoperitoare
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACOPERITOÁRE, acoperitori, s. f. Obiect cu care se acoperă, se învelește sau se închide ceva. Acoperitoarea putinii.
ACOPERITOÁRE, acoperitori, s. f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Din acoperi + suf. -(i)toare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
❍ ACOPERITOARE sf. 1 💒 Învelitoarea casei ¶ 2 Capac ¶ 3 ⛪ = ACOPEREMÎNT [acoperi]
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACOPERITÓR, -OÁRE, acoperitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care acoperă; care garantează. 2. S. f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Acoperi + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de gall
- acțiuni
acoperitor, ~oare [At: BIBLIA (1688), 50V7 / V: (îvr) -iu[1] / Pl: ~i, ~oare / E: acoperi + -tor] 1-9 a Care acoperă (1-9). 10 a (Îvr) Ocrotitor. 11 sf Acoperământ.
- Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACOPERITOR sm. 1 Cel ce acopere (în spec. o casă) ¶ 2 fig. Ocrotitor: ajutoriu și acoperitoriu să făcu mie în mîntuire (BIBL.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acoperitoare s. f., g.-d. art. acoperitorii; pl. acoperitori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
acoperitoare s. f., g.-d. art. acoperitorii; pl. acoperitori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acoperitoáre s. f., g.-d. art. acoperitórii; pl. acoperitóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACOPERITOÁRE s. față, învelitoare. (~ de masă, de pernă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACOPERITOARE s. față, învelitoare. (~ de masă, de pernă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
acoperitoare, acoperitorisubstantiv feminin
- 1. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. DEX '09 MDA2 DLRLCsinonime: acoperământ față învelitoare
- Acoperitoarea putinii. DLRLC
-
etimologie:
- Acoperi + sufix -tor. DEX '09 MDA2
- acoperi + sufix -(i)toare. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.