O definiție pentru adultiza
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
adultiza vb. I A avea un comportament de adult ◊ „Prins de niciodată încheiatele încurcături prea «adulte», am trecut în goana calului pe lângă 1 Iunie. Firește, copiilor nici că le pasă. Între noi fie vorba, adultizează și ei destul.” R.l. 12 VI 82 p. 2 (din fr. adultiser; MNC 1982)
Intrare: adultiza
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)