O definiție pentru agrafa
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
agrafa vt [At: DA ms / Pzi: ~fez / E: agrafă, cf fr agrafer] 1-6 (Rar) A prinde cu o agrafa (1-6).
Intrare: agrafa
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
agrafa, agrafezverb
- 1. A prinde cu o agrafă. MDA2
etimologie:
- agrafă MDA2
- agrafer MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.