18 definiții pentru alde

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALDE adj. pron. invar. (Pop. și fam.) 1. Oameni ca...; specimene de felul..., de tagma... ♦ Lucruri, întâmplări de felul... 2. Cei din familie, din jurul cuiva; al lui... 3. (Precedând un nume propriu, un nume de rudenie etc.) Alde Ion.Al + de4.

alde anh [At: DOSOFTEI, ap. HEM 788 / V: ande / Pl: (îvr) aide / E: al + de4] (Pfm; exprimă ideea de plural; urmat de indicarea persoanei) 1 Cei din familia... 2 Cei din anturajul lui... 3 Oameni ca... 4 A(l) lui... 5 (Urmat de un substantiv la singular) Exprimă (o oarecare) reverență. 6 (Dep) Specimene ca... 7-8 (Pex) (Lucruri sau) întâmplări de felul...

ALDE 1 Particulă ce se pune pe lîngă nume proprii, termeni de înrudire, titluri de politeță, pronume, etc. cînd este vorba de cineva cunoscut, intim, voind prin aceasta să precizăm oare cum că ne gîndim anume la acea persoană: aceasta s’a văzut și cu ~ părintele Trandafir (SLV.); pricepu unde vrea s’o aducă ~ nașu-său (O.-ZAMF.) 2 Cu înțeles nehotărît, ca un adaus pe lîngă substantiv: cum îl văzură ~ gloatele venind teafăr, îl primiră cu mare bucurie (ISP.) 3 De ~, cu același înțeles ca forma simplă: între acești din urmă erau de ~ bătrînul Alecu Forescu, Grigore Cuza șl alți cîțiva de ~ aceștia (CRG.) 4 Cu înțeles mai vag, pentru a arăta o asemănare, identic cu expresiunile „de felul lui...”, „unul ca...”: De ~ tine, fătul meu, Mulți viteji ucis-am eu (ALECS.).

ALDE art. invar. (Pop. și fam.) 1. Oameni ca...; specimene de felul..., de tagma... ♦ Lucruri, întâmplări de felul... 2. Cei din familie, din jurul cuiva; al lui... 3. (Precedând un nume propriu, un nume de rudenie etc.) Alde IonAl + de4.

ALDE art. invar. (Popular și familiar, precedînd de obicei nume de persoane – la sg. sau la pl. – considerate ca exponente ale unui grup, ale unei categorii) l. (De obicei precedat de partitivul «de», în forma de-alde sau d-alde) Oameni ca...; (uneori cu sens peiorativ) specimene de felul..., de tagma... În Divanul «ad-hoc» din Moldova erau boieri de toată mîna... și mai învățați și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. între aceștia din urmă erau de-alde bătrînul Alecu Forăscu, poreclit și Taloloi. CREANGĂ, A. 152. De pe la de-alde Chiosea ieșeau dieci de vistierie și calemgii; la de-alde el au învățat să scrie romînește logofătul Greceanu, Văcăreștii, Anton Pann, Nănescu, Paris Momuleanu etc. GHICA, S. A. 72. ◊ (Precedînd pronume) Să stea de vorbă cu alde voi. GALAN, Z. R. 188. Am mai văzut deunăzi... un cioflingari de-alde tine. CREANGĂ, P. 148. ◊ (Mai rar, precedînd substantive care nu sînt nume de persoană) Cînd îl văzură alde gloatele venind teafăr... îl primiră cu mare bucurie. ISPIRESCU, L. 48. Seara îl apuca prin păduri, ucigînd și stîrpind alde pasări cobitoare, ce se arăta numai prin întuneric. ODOBESCU, S. III 181. Așa, cinstite părinte, păcatu-mi mărturisesc... De-alde sărbători... nu știu de le-oi fi păzit. PANN, P. V. I 138. ◊ (Precedînd forma feminină cu sens neutru a pronumelor demonstrative) Lucruri, întîmplări de felul... Oho, și cu de-ald-astea umblă? PAS, L. I 146. Nu mă sperii tu cu de-alde-aceste, demon spurcat ce ești! CREANGĂ, P. 59. 2. (Precedînd nume proprii de persoană) Cei din familia, din casa, din jurul cuiva; ai lui... Mai sosesc de la Cîrloman, la nuntă, verii mamei, alde Ciurea. STANCU, D. 177. La alde Gherghina acasă, fetele începuseră a face gură. BUJOR, S. 99. ◊ (Precedînd nume de rudenie) Unde te duci, Ioane? – Mă duc la alde nașa.. 3. Termen de reverență (precedînd un nume propriu, un nume de rudenie sau un alt termen de reverență). Nea Mitralie, ai întîlnit pe ale drumuri pe alde dumnealui? DELAVRANCEA, S. 216. Nu voi să plece alde neică pînă nu m-o ierta. CARAGIALE, O. I 266.

ALDE art. invar. (Pop. și fam.) 1. Oameni ca...; specimene de felul..., de tagma... Ei îi trebuie alt soi de bărbat, nu ca de alde [Manolachi] (ALECSANDRI). ♦ Lucruri, întîmplări de felul... Nu mă sperii tu cu de-alde aceste (CREANGĂ). 2. Cei din familie, din jurul cuiva; al lui... La alde Gherghina acasă, fetele începuseră a face gură (BUJOR). 3. (Ca termen de reverență) Nu voi să plece alde neica (CARAGIALE). – Din al + de4.

ALDE art. pop. Dintre, de felul. Alde astea. /al + de

alde a. 1. unul dintr’ai noștri (când e vorba de rude sau de neamuri: alde tata; 2. cineva bine cunoscut: alde baba Comana; 3. asemenea: alde astea. [Compus din al și de].

alde saŭ al de (fam.): al de neĭca, al de lelea Rusanda (unu ca neĭca, una ca lelea), nu-mi plac mie al de astea, și altele de al de astea (asemenea lucrurĭ). V. al.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alde (pop., fam.) adj. pr. invar. (~ Ion, ~ Ionescu)

alde (pop., fam.) adj. pr. invar.

de-alde (pop., fam.) prep. + adj. pr.

Intrare: alde
adjectiv invariabil (I9)
  • alde
adjectiv invariabil (I9)
  • ande
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aldeadjectiv pronominal

popular familiar
  • 1. Oameni ca...; specimene de felul..., de tagma... DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În Divanul «ad-hoc» din Moldova erau boieri de toată mîna... și mai învățați și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. Între aceștia din urmă erau de-alde bătrînul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoi. CREANGĂ, A. 152. DLRLC
    • format_quote De pe la de-alde Chiosea ieșeau dieci de vistierie și calemgii; la de-alde el au învățat să scrie romînește logofătul Greceanu, Văcăreștii, Anton Pann, Nănescu, Paris Momuleanu etc. GHICA, S. A. 72. DLRLC
    • format_quote Să stea de vorbă cu alde voi. GALAN, Z. R. 188. DLRLC
    • format_quote Am mai văzut deunăzi... un cioflingari de-alde tine. CREANGĂ, P. 148. DLRLC
    • format_quote Cînd îl văzură alde gloatele venind teafăr... îl primiră cu mare bucurie. ISPIRESCU, L. 48. DLRLC
    • format_quote Seara îl apuca prin păduri, ucigînd și stîrpind alde pasări cobitoare, ce se arăta numai prin întuneric. ODOBESCU, S. III 181. DLRLC
    • format_quote Așa, cinstite părinte, păcatu-mi mărturisesc... De-alde sărbători... nu știu de le-oi fi păzit. PANN, P. V. I 138. DLRLC
    • 1.1. Lucruri, întâmplări de felul... DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oho, și cu de-ald-astea umblă? PAS, L. I 146. DLRLC
      • format_quote Nu mă sperii tu cu de-alde-aceste, demon spurcat ce ești! CREANGĂ, P. 59. DLRLC
  • 2. Cei din familie, din jurul cuiva; al lui... DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai sosesc de la Cîrloman, la nuntă, verii mamei, alde Ciurea. STANCU, D. 177. DLRLC
    • format_quote La alde Gherghina acasă, fetele începuseră a face gură. BUJOR, S. 99. DLRLC
    • format_quote Unde te duci, Ioane? – Mă duc la alde nașa. DLRLC
  • 3. Precedă un nume propriu, un nume de rudenie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alde Ion. DEX '09
    • format_quote Nea Mitralie, ai întîlnit pe ale drumuri pe alde dumnealui? DELAVRANCEA, S. 216. DLRLC
    • format_quote Nu voi să plece alde neica pînă nu m-o ierta. CARAGIALE, O. I 266. DLRLC
    • 3.1. (Urmat de un substantiv la singular) Exprimă (o oarecare) reverență. MDA2
etimologie:
  • Al + de DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.