15 definiții pentru aliment

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALIMENT, alimente, s. n. Produs în stare naturală sau prelucrat care servește ca hrană. – Din fr. aliment, lat. alimentum.

ALIMENT, alimente, s. n. Produs în stare naturală sau prelucrat care servește ca hrană. – Din fr. aliment, lat. alimentum.

aliment sn [At: MACEDONSKI, O. I, 43 / Pl: ~e / E: fr aliment] 1 Substanță care servește la hrănire Si: hrană. 2 (Jur; lpl) Mijloace de trai (acordate prin tribunal pentru întreținerea părinților, soției divorțate, copiilor născuți din părinți divorțați etc.).

*ALIMENT (pl. -te) sn. 1 🍽 Hrană: mămăliga este ~ul indispensabil al țăranului nostru 2 Hrană sufletească: pentru el, știinta e ~ul de toate zilele 3 pl. ⚖️ Mijloace de traiu care se dau, cînd găsește de cuviință tribunalul, pentru întreținerea părinților, a soției divorțate sau a copiilor născuți din soți divorțați [fr. < lat.].

ALIMENT, alimente, s. n. Orice substanță care servește ca hrană. Pîinea e un aliment esențial.Fig. [Cărțile] sînt moștenirea noastră cea bună și neprețuită, în care găsim, aliment sufletului nostru. SADOVEANU, C. 11.

ALIMENT, alimente, s. n. Orice lucru care servește ca hrană. – Fr. aliment (lat. lit. alimentum).

ALIMENT s.n. Preparat sau produs natural care se mănîncă și ajută la întreținerea vieții. [< fr. aliment, cf. it. alimento < lat. alimentum].

ALIMENT s. n. produs natural sau preparat nutritiv, servind ca hrană. (< fr. aliment, lat. alimentum)

ALIMENT ~e n. mai ales la pl. Produs în stare naturală sau prelucrat, care servește ca hrană. /<fr. aliment, lat. alimentum

aliment n. 1. orice substanță bună de hrană, nutriment; 2. fig. ceeace întreține sau face să subziste: lemnul este alimentul focului.

*alimént n., pl. e (lat. alimentum, d. álere, a nutri. V. înalt, co-alizez). Nutriment. Fig. Învățătura e alimentu sufletuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALIMENT s. hrană, mîncare, (mai ales în limbajul copiilor) papă, (livr.) nutriment, (pop.) bucate (pl.), demîncare, demîncat, legumă, merinde (pl.), de-ale gurii, (reg.) cost, tain, (Transilv., Maram. și Bucov.) menajă, (înv.) piștă, vipt, (fam.) haleală, (fam. depr.) crăpelniță.

Intrare: aliment
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aliment
  • alimentul
  • alimentu‑
plural
  • alimente
  • alimentele
genitiv-dativ singular
  • aliment
  • alimentului
plural
  • alimente
  • alimentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aliment, alimentesubstantiv neutru

  • 1. Produs în stare naturală sau prelucrat care servește ca hrană. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: mâncare
    • format_quote Pâinea e un aliment esențial. DLRLC
    • format_quote figurat [Cărțile] sînt moștenirea noastră cea bună și neprețuită, în care găsim aliment sufletului nostru. SADOVEANU, C. 11. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.