19 definiții pentru alimentație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALIMENTAȚIE, alimentații, s. f. Alimentare, nutriment. ◊ Alimentație publică = rețea de întreprinderi comerciale pentru servirea populației cu mâncăruri și băuturi. ♦ Introducere în organism a substanțelor nutritive. – Din fr. alimentation.

ALIMENTAȚIE, alimentații, s. f. Alimentare, nutriment. ◊ Alimentație publică = rețea de întreprinderi comerciale pentru servirea populației cu mâncăruri și băuturi. ♦ Introducere în organism a substanțelor nutritive. – Din fr. alimentation.

alimentație sf [At: SADOVEANU, P. M. 20 / Pl: ~ii / V: ~iune (pl: ~ni) / E: fr alimentation] 1-2 Alimentare (1-2).

ALIMENTAȚIE, alimentații, s. f. Alimentare, hrănire. [Darul, o lampă] n-ar fi avut prețul pe care-l arăta, dacă doi dintre oamenii coloniei nu s-ar fi îngrijit îndeaproape de curățenia și alimentația lui. SADOVEANU, P. M. 20. – Pronunțat: -ți-e.

ALIMENTAȚIE, alimentații, s. f. Alimentare. – Fr. alimentation.

ALIMENTAȚIE s.f. Alimentare, nutrire. [Gen. -iei. / cf. fr. alimentation, it. alimentazione].

ALIMENTAȚIE s. f. alimentare (I); hrană, consum. ♦ ~ publică = rețea de întreprinderi comerciale pentru servirea populației cu produse alimentare. (< fr. alimentation)

ALIMENTAȚIE ~i f. 1) Asigurare a organismului cu hrană; hrănire. ~ publică. 2) Aprovizionare cu energie și combustibil a unei mașini, necesare pentru funcționare. [G.-D. alimentației; Sil. -ți-e] /<fr. alimentation

alimentațiune sf vz alimentație

*ALIMENTARE, *ALIMENTAȚIUNE, *ALIMENTAȚIE sf. Faptul, felul de a (se) alimenta [fr.].

alimentați(un)e f. 1. fapta de a (se) alimenta; 2. împrospătarea continuă a proviziunilor (într’un oraș sau târg).

*alimentațiúne f. (d. alimentez). Acțiunea de a alimenta. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alimentație (desp. -ți-e) s. f., art. alimentația (desp. -ți-a), g.-d. art. alimentației; pl. alimentații, art. alimentațiile (desp. -ți-i-)

alimentație (-ți-e) s. f., art. alimentația (-ți-a), g.-d. art. alimentației; pl. alimentații, art. alimentațiile (-ți-i-)

alimentație s. f. (sil. -ți-e), art. alimentația (sil. -ți-a), g.-d. art. alimentației; pl. alimentații, art. alimentațiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALIMENTAȚIE s. alimentare, hrănire, mâncare, mâncat, nutrire, nutriție. (În timpul ~.)

ALIMENTAȚIE s. alimentare, hrănire, mîncare, mîncat, nutrire, nutriție. (În timpul ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ALIMENTAȚIE. Subst. Alimentație, alimentare, nutrire (rar), nutriție, nutriment (rar), hrănire, ospătare, ospătat (rar); mîncare, mîncărică (dim., fam.), mîncat, manducație (rar), haleală (fam.), îmbuibare, îndopare, ghiftuire (fam. și peior.), înfulecare (fam.), înfruptare (rar); ronțăială, ronțăire, ronțăit; mestecare, mestecat, molfăit, molfăială, molfăire, molfăitură. Degustare, degustație; ciuguleală (fam.), legumeală (reg.). Săturare (rar). Tahifagie. Masă, ospăț, prînzare (pop.), prînzit (rar); dejun, micul dejun, prînzul cel mic (pop.), prînzișor (înv. și pop.), prînzuleț (pop.), prînzuț (pop.); prînz, prînzul cel mare (pop.), prînzul cel bun (pop.), amiază (reg.); cină. Alimente, nutriție, hrană, mîncare, haleală (fam.), potol (arg.), provizii, masă, prînz, cină, bucate, merinde, proviant (înv.), de-ale mîncării, demîncare, demîncat (rar), de-a mîncării (reg.), de-ale gurii, hrana cea de toate zilele. Gurmand, mîncăcios, mîncău (fam.), mîncător, găman (pop.), flămînzilă, sac fără fund. Adj. Alimentar. Mîncat, sătul, săturat, cu stomacul plin; ghiftuit (fam. și peior.), îndopat (fam.), îmbuibat. Mîncăcios, nesătul, hulpav (reg.), nesățios, lacom, devorant, devorator. Comestibil; nutritiv, hrănitor, sățios. Vb. A se alimenta, a se nutri, a se hrăni; a mînca, a (se) ospăta (înv. și pop.), a se sătura, a mînca pe săturate, a se ghiftui (fam. și peior.), a se îmbuiba; a hali (fam.), a înfuleca (fam.), a se îndopa (fam.), a se înfrupta; a, roade, a mesteca, a înghiți, a ronțăi; a clefăi, a plescăi; a morfoli, a molfăi; a băga ceva în gură, a îmbuca, a pune (a băga, a lua) ceva în gură, a-și minți foamea, a-și potoli foamea, a-și omorî foamea; a ciuguli (fam.), a se hrăni cu vînt, a gusta, a degusta, a legumi (reg.), a mînca ca o pasăre (ca o păsărică), a mînca ca o mireasă, a pune gura pe ceva (demîncare); a-și pune burta (stomacul) la cale, a-și umple ghiozdanul (arg.), a-și potoli foamea, a se pune pe mîncat(e) și pe băut(e), a devora (ir.), a mînca cu poftă, a avea beregată de curcan, a mînca ca omizile. A se așeza la masă, a începe să mănînce, a se așeza (a se pune) pe ospătat(e); a mînca, a sta la masă, a lua masa; a lua masa de dimineață, a lua gustarea de dimineață, a dejuna; a lua masa de prînz, a prinzi; a lua masa de seară, a cina. A alimenta, a nutri, a hrăni, a da de mîncare, a ospăta; a îndopa (fam.), a ghiftui (fam. și peior.). V. băuturi nealcoolice, carne, condimente, dulciuri, feluri de mîncare, fructe, lapte, legume și zarzavaturi, ospăț, prăjitură, voracitate.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTAȚIE ȘI AGRICULTURĂ (F.A.O.; în engl.: Food and Agricultural Organization – F.A.O.), agenție internațională guvernamentală (din 1946) în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creată la 16 oct. 1945, având ca obiectiv lupta contra foametei și sărăciei, ameliorarea alimentației și a securității alimentare și accesul tuturor țărilor la o alimentație adecvată unei vieți active și sănătoase. Promovează dezvoltarea rurală și agricultura durabilă prin strategia de îmbunătățire pe termen lung a producției agricole și a securității alimentației, ameliorarea distribuției și comerțului cu produse agricole, permițând astfel conservarea și gestionarea resurselor naturale, creșterea nivelului de viață a populației mondiale și a celei rurale în special. F.A.O. are 181 membri (2002), printre care și România (din 9 nov. 1961).

Intrare: alimentație
alimentație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alimentație
  • alimentația
plural
  • alimentații
  • alimentațiile
genitiv-dativ singular
  • alimentații
  • alimentației
plural
  • alimentații
  • alimentațiilor
vocativ singular
plural
alimentațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alimentațiune
  • alimentațiunea
plural
  • alimentațiuni
  • alimentațiunile
genitiv-dativ singular
  • alimentațiuni
  • alimentațiunii
plural
  • alimentațiuni
  • alimentațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alimentație, alimentațiisubstantiv feminin

  • 1. Alimentare, hrănire, nutriment, nutrire. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Darul, o lampă] n-ar fi avut prețul pe care-l arăta, dacă doi dintre oamenii coloniei nu s-ar fi îngrijit îndeaproape de curățenia și alimentația lui. SADOVEANU, P. M. 20. DLRLC
    • 1.1. Alimentație publică = rețea de întreprinderi comerciale pentru servirea populației cu mâncăruri și băuturi. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.2. Introducere în organism a substanțelor nutritive. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.