11 definiții pentru altitelemetru
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALTITELEMETRU, altitelemetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea unui punct inaccesibil. – Din fr. altitélémètre.
ALTITELEMETRU, altitelemetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea unui punct inaccesibil. – Din fr. altitélémètre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
altitelemetru sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr altitélémètre] Instrument cu care se măsoară altitudinea unui punct inaccesibil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALTITELEMETRU, altitelemetre, s. n. Aparat folosit la determinarea altitudinii unui punct inaccesibil (căruia i s-a măsurat unghiul de înălțime și depărtarea cu ajutorul unui telemetru).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALTITELEMETRU, altitelemetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea unui punct inaccesibil. – Fr.altitélémètre.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALTITELEMETRU s.n. Aparat pentru măsurarea altitudinii unui punct inaccesibil. [< fr. altitélémètre].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALTITELEMETRU s. n. aparat pentru măsurarea altitudinii unui punct inaccesibil. (< fr. altitélémètre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ALTITELEMETRU ~e n. Aparat pentru măsurarea altitudinii înălțimilor inaccesibile. /<fr. altitélémetre
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
altitelemetru (desp. -me-tru) s. n., art. altitelemetrul; pl. altitelemetre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
altitelemetru (-me-tru) s. n., art. altitelemetrul; pl. altitelemetre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
altitelemetru s. n. → telemetru
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ALTI- „înălțime, altitudine”. ◊ L. altus „înalt” > fr. alti-, germ. id., engl. id. > rom. alti-. □ ~col (v. -col1), adj., care crește în regiunea munților înalți; ~graf (v. -graf), s. n., altimetru înregistrator; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea altitudinii față de un nivel de referință. ~telemetru (v. -tele-, v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea de la distanță a altitudinii unui punct inaccesibil.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: -me-tru
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
altitelemetru, altitelemetresubstantiv neutru
- 1. Instrument cu care se măsoară altitudinea unui punct inaccesibil. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:
- altitélémètre DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX