27 de definiții pentru altul

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALTUL, ALTA, alții, altele, pron. nehot. 1. (Ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit, care este de față sau care este cel obișnuit) Să răspundă altul.Expr. Unuia (și) altuia = oricui. Unii (și) alții = mulți. Unul ca altul = la fel, deopotrivă, egal. Unul mai... decât altul = fiecare la fel de... Unul după altul = succesiv. ♦ (Cu formă feminină și sens neutru) Poveste, întâmplare. ◊ Expr. Alta (acum)! exprimă dezaprobarea față de o propunere sau o veste neașteptată. Unul una, altul alta = fiecare câte ceva. Una (și) alta = de toate. Nici una, nici alta = cu orice preț; fără a se gândi prea mult. Până una-alta = deocamdată. Ba din una, ba din alta sau din una-n alta = din vorbă-n vorbă. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (În alternanță cu „unul”, „una”) Celălalt, al doilea. [Gen.-dat. sg.: altuia, alteia, gen.-dat. pl.: altora] – Lat. alter.

altul, alta pnh [At: COD.VOR 10/13 / Pl: alții, altele / G-D: altuia, alteia, altora / E: ml alter] 1 Înlocuiește un nume de ființă sau de obiect care nu este același cu cel despre care s-a vorbit, care este de față sau care este cel obișnuit Să răspundă altul. 2 (Îs) Unuia și -uia Orișicui. 3 (Îs) Unii și alții Mulți. 4 (Îe) Unul ca La fel. 5 (Îe) Unul după Succesiv. 6 (La feminin, cu sens neutRU) Problemă, poveste. 7 (Îe) ta acum Exprimă dezaprobarea față de cele auzite. 8 (Îe) Unul una, ta Fiecare câte ceva. 9 (Îe) Nici una, nici ta Cu orice preț. 10 (Îae) Pe negândite. 11 (Îe) Până una-ta Deocamdată. 12 (Îe) Ba din una, ba din ta sau din una-n ta Din vorbă-n vorbă. 13 (Îe) Nu de-ta Nu din alt motiv. 14 (În alternanță cu unul, una) Celălalt. corectat(ă)

ALTUL, ALTA, alții, altele, pron. nehot. 1. (Ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit, care este de față sau care este cel obișnuit) Să răspundă altul.Expr. Unuia (și) altuia = oricui. Unii (și) alții = mulți. Unul ca altul = la fel, deopotrivă, egal. Unul mai... decât altul = fiecare la fel de... Unul după altul = succesiv. ♦ (Cu formă feminină și sens neutru) Poveste, întâmplare. ◊ Expr. Alta (acum)!, exprimă dezaprobarea față de o propunere sau o veste neașteptată. Unul una, altul alta = fiecare câte ceva. Una (și) alta = de toate. Nici una, nici alta = cu orice preț; fără a se gândi prea mult. Până una-alta = deocamdată. Ba din una, ba din alta sau din una-n alta = din vorbă-n vorbă. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (În alternanță cu „unul”, „una”) Celălalt, al doilea. [Gen.-dat. sg.: altuia, alteia, gen.-dat. pl.: altora] – Lat. alter.

ALTUL, ALTA, alții, -tele, pron. nehot. 1. (Ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau alt lucra despre care s-a vorbit, care e de față sau care este cel obișnuit) Lasă să mai răspundă și altul!Acuma, în începutul acesta de primăvară, parcă se simte altul, o viață nouă îi năvălește în piept. SADOVEANU, O. VI 6. (Familiar) Altul la rînd (= următorul)! (În opoziție cu vorbitorul) Altul în locul meu și-ar fi pierdut răbdarea.N-aș vrea s-auză alții plînsu-mi. BENIUC, V. 10. Totdeauna supăra pe alții, iară mai ales pe frate-meu. CREANGĂ, P. 38. ◊ (În alternanță cu «unul») Unii supraveghează bagajele, alții scriu telegrame pe colțul meselor din sala de așteptare. C. PETRESCU, A. 277. Sînt cinci degete la o mînă și nu samină toate unul cu altul. CREANGĂ, P. 19. Care dincotro Îl ruga: unul să-i deie bănărit, cît a cere el, altul să-i deie fata și jumătate de împărăție, altul să-i deie fata și împărăția întreagă. CREANGĂ, P. 228. ◊ Expr. Unuia și altuia = orișicui. Cum se poate, zicea ea, să ajungă pe mîiniie unora și altora? ISPIRESCU, L. 26. Unii (și) alții = mulți. «O, asta nu se poate!» Zic unii, alții-n lume. ALEXANDRESCU, P. 127. Unul ca altul = la fel, deopotrivă, egal. Acolo găsi încă două femei, una ca alta de tinere. ISPIRESCU, L. 7. Unul mai... decît altul = fiecare la fel de,.. Doi copii, unul mai zburdalnic decît altul. Unul după altul = succesiv, pe rînd. ◊ (În alternanță cu «unul», exprimînd un raport de reciprocitate) Își jură credință unul altuia. CREANGĂ, P. 279. Groaza armiei întregi era atît de mare, incît, fără îndoială, cmd va sosi la locuri grele... se vor răni între sine ca să poată trece unul altuia înainte. BĂLCESCU, O. II 121. ◊ (La pl., alternînd de două sau, rar, de mai multe ori, corespunde alternanței «unii... alții...») Alții aduseseră donicioare și donițe. Alții, rogojini. PAS, L. I 58. ◊ (Cu formă feminină și sens neutru) Noi trimitem tocmai acuma la munte... doi ciobani... să ducă celorlalți de acolo făină și slănină și altele cîte le mai fac lor trebuință. SADOVEANU, N. F. 39. Amu a scornit alta: cică să-i aduc pe fata Împăratului-Roș. CREANGĂ, P. 234. ◊ Expr. între (sau printre) altele = printre alte lucruri. Între altele s-a hotărît ca aparatul de radio să fie folosit de clubul sindicatului. Alta (acum)! exprimă dezaprobare față de o propunere sau o veste neașteptată. ◊ (În alternanță cu «una», «unele», în expr.) Unul una, altul alta = fiecare cîte ceva, în felul lui. Mai ziseră unii una, alții alta. ISPIRESCU, I. 327. Una (și) alta = de toate, ceva. Duduca Leona se cam tînguie de unele și de altele. SADOVEANU, N. F. 42. Nici una nici alta = cu orice preț, fără a sta mult pe gînduri. Ei, nici una nici alta, voiau să vîneze tot lighioni sălbatice. ISPIRESCU, L. 382. Pînă una-alta = deocamdată. Pînă una-alta, ia să mă duc să văd, ales-au năsipul din mac? CREANGĂ, P. 265. Ba din una, ba din alta sau din una-n alta = din vorbă-n vorbă. Din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung pînă acasă la cumătră. CREANGĂ, P. 32. Ba din una, ba din alta și de cole pînă colea, și-au plăcut unul altuia. CREANGĂ, P. 168. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (În alternanță cu «unul», «una») Celălalt, al doilea. Pîndea cînd unul, cînd altul. ISPIRESCU, L. 4. De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. La judecători, ce intră pe o ureche iasă pe alta. NEGRUZZI, S. I 248. ◊ Expr. Pe de o parte... pe de alta... (sau pe de altă parte...), exprimă o alternanță. Credinciosul împăratului, auzind aceste, pe de o parte l-a cuprins spaima, iară pe de alta s-a îndrăcit de ciudă. CREANGĂ, P. 256. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. altuia, alteia, gen.-dat. pl. altora.

ALTUL, ALTA, alții, altele, pron. nehot. 1. (Ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit, care este de față sau care este cel obișnuit) Să răspundă altul.Expr. Unuia (și) altuia = orișicui. Unii (și) alții = mulți. Unul ca altul = la fel, deopotrivă, egal. Unul mai... decît altul = fiecare la fel de... Unul după altul = succesiv. ♦ (Cu formă feminină și sens neutru) Amu a scornit alta (CREANGĂ). ◊ Expr. Între (sau printre) altele = printre alte lucruri. Alta (acum)! exprimă dezaprobare față de o propunere sau o veste neașteptată. Unul una, altul alta = fiecare cîte ceva. Una (și) alta = de toate. Nici una, nici alta = cu orice preț; fără a sta mult pe gînduri. Pînă una-alta = deocamdată. Ba din una, ba din alta sau din una-n alta = din vorbă-n vorbă. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (În alternanță cu „unul”, „una”) Celălalt, al doilea. Pîndea cînd unul, cînd altul (ISPIRESCU). ◊ Expr. Pe de o parte..., pe de alta..., (sau pe de altă parte...), exprimă o alternanță. [Gen.-dat. sg.: altuia, alteia, gen.-dat. pl.: altora] – Lat. alter.

ALTUL ta (ții, tele) pron. nehot. (ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu ființa sau cu lucrul despre care s-a vorbit sau care este de față). ◊ Unul ca la fel; deopotrivă. Până una ta deocamdată. Nici unul, nici nimeni. /<lat. alter

ALT1, ALTĂ I. adj. nehot. (pl. alți, alte; gen.-dat. sg. altui, altei, pl. altor), 1 Care nu e aceeași persoană sau același lucru: alți oameni; alte împrejurări 2 Pe lîngă alte adj. num. ori pron.: am mai mers e trei ceasuri și abia am ajuns; cineva nu știu să mai fi fost 3 pop.: ă-aia, e-alea, expresiune pentru a arăta ceva nehotărît, ceva ciudat ori neplăcut: parcă-i ă-aia; de aici înțelesul de ceva urît, ceva monstruos ce se arată: credeai că este ă-aia, nu ființă de om (ISP.); ceva ce te face să te bolnăvești: tremura de gîndeai c’au dat e-alea peste el (GR.-N.), de unde, sensul de boală grea, epilepsie, ș. a.: Mama Stanca, apucată ea de e-alea... o rupse la picior (DLVR.); mă faci să intru în e-alea cu nebuniile tale (CAR.) 4 Pe lîngă adv.: nimic nu știu să-ți mai spun 5 fel 👉 ALTFEL 6 proverb: Parcă-i (de) pe ă lume, se zice de cineva cufundat în gînduri, care e străin de ce se petrece; – a o întoarce pe ă foaie, a schimba mereu tonul sau a căuta să prezinte lucrurile cum îi convine mai bine; – asta-i ă căciulă, se zice pentru a arăta că un lucru s’a schimbat, că într’o convorbire nu s’a spus ce trebuia și pe urmă se ajunge la înțelegere: asta i ă căciulă, mai putem sta acum de vorbă (JIP.); cu același înțeles și: ă gîscă sau ă vorbă 7 De ă parte, și elipt. de alta (opus lui pe de o parte): de o parte mă îndemna să plec, de ă parte ar fi voit să mai rămîiu; pe de o parte l-a cuprins spaima, pe de alta s’a îndrăcit de ciudă (CRG.) 8 De ă, de altfel: în zilele acestui Domn de ă trăia boierii bine (LET.) 9 ă oară odinioară (👉 ALTEORI) 10 ă dată 👉 ALTĂDATĂ. II. ALTUL, ALTA pron. nehot. (pl. alții, altele; – gen. dat. sg. altuia, alteia, pl. altora). 1 Cineva sau ceva străin, deosebit de cei de față sau de cei cunoscuți, care nu e aceeași persoană sau același lucru: fie-care se ține mai cuminte decît ul (PANN.); nu e frumoasă pălăria asta, dă-mi alta; proverb: cine sapă groapa uia cade singur în ea; – ce ție nu-ți place, uia nu face; – îi intră pe-o ureche și-i iese pe alta 2 Pe lîngă adj. sau alt pron: cine (sau care) ar fi putut face așa ceva? n’am mai văzut pe nimeni altul 3 Asociat sau în opozițiune cu unul: și-au jurat credință unul uia; proverb: unuia îi place popa, uia preoteasa; și unii și alții sînt tot așa de răi 4 Unul ca , deopotrivă: femei una ca alta de tinere (ISP.). III. ALTA, ALT, ALTĂ Mold. (pl. altele) pron. nehot. 1 Altceva, alt lucru: i-a trăsnit acum alta prin minte; biserica Episcopiei nu se deosebește prin altă decît prin o clopotniță (NEGR.); am altele acum pe capul meu 2 Alta... alta, una... alta: alta e a auzi și alta a vedea 3 Pe lîngă adj. sau alte pronume: mai știu eu multe altele despre tine; ce alta ți-aș mai putea oare spune acum? 4 Pe lîngă adv.: nimic alta (sau alta nimic) nu mai știu 5 Asociat sau în opozițiune cu una: unii susțin una, alții alta; una îI întrebi și alta răspunde (CAR.); una... și alta, întîiu... și al doilea: s’au sfătuit omul cu femeia să dee fata după dînsul, una că-i foarte harnic și cuminte și alta că și fata se cam trage după dînsul (SB.); pînă una alta, deocamdată; ce mai una alta? ce să mai lungim vorba? ce să mai pierdem timpul? din una, din alta sau din una în alta, întinzîndu-se la vorbă, trecînd de la un subiect la altul; nici una nici alta, nici mai mult nici mai puțin, fără vorbă multă: ei nici una nici alta, voiau să vîneze lighioi sălbatice (ISP.); una peste alta, a) una după alta, grămadă, b) toate la un loc: una peste alta fac o sută de lei 6 Nu alta, zău așa: Țiganul să crape, nu alta, de ciudă și de urgie (SB.) 7 Nu de alta, nu din altă pricină 8 Nu mi-i de alta, nu mă îngrijesc, nu-mi pasă de altceva; nu mi-i de alta, dar se poate să-l rog și să mă refuze 9 Între altele, pe lîngă alte lucruri: mi-a vorbit, între altele, de ce e hotărît să facă de acum înainte [lat. alt(e)rum, -ram].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

altul pr. m., g.-d. altuia, pl. alții; f. alta, g.-d. alteia, pl. altele, g.-d. pl. m. și f. altora

altul pr. m., g.-d. altuia, pl. alții; f. alta, g.-d. alteia, pl. altele, g.-d. pl. m. și f. altora

altul pr. m., g.-d. altuia, pl. alții; f. sg. alta, g.-d. alteia, pl. altele, g.-d. m. și f. altora

+printr-altul/alta/alții/altele prep. + pr.

într-altul (alta, alții, altele) prep. + pr.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALTUL pron. celălalt. (Când unul, când ~.)

ALTUL pron. celălalt. (Cînd unul, cînd ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ALIUD EST CELARE, ALIUD TACERE (lat.) una este să tăinuiești, alta e să taci – Discreția și complicitatea nu sunt unul și același lucru.

DOCENDO DISCIMUS (lat.) învățând pe alții, învățăm pe noi – Prin transmitere, cunoștințele noastre se consolidează și se îmbogățesc.

MALUM ALIENUM CAVE GAUDIUM FACIAS TUUM (lat.) nenorocirea altuia nu trebuie să te bucure – Balbus, „Sententiae”, 110.

MANUS MANAT LAVAT (lat.) o mână spală pe alta – Aforism al filozofului pitagorician Epiharm, preluat ulterior de Seneca și de Petroniu. Exprimă ideea colaborării în sens bun, uneori în sens rău.[1]

  1. Mai probabil manus manum lavat. cata

NAIVITÄT IST EIN BETRAGEN, WO MAN NICHT ACHT DARAUF HAT, OB MAN VON ANDEREN BEURTEILWIRD (germ.) naivitatea este o purtare prin care nu bagi de seamă că vei fi judecat de alții – Kant, „Menschenkunde”.

QUID PRO QUOD (lat.) unul în locul altuia – Confuzie, eroare, deviere de la datele reale ale unei discuții sau probleme prin substituire de termeni. Sub forma quiproquo (fr), indică un artificiu utilizat cu precădere de autorii de vodeviluri.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

în pielea altuia expr. în situația altuia.

Intrare: altul
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P15)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • altul
  • alta
plural
  • alții
  • altele
genitiv-dativ singular
  • altuia
  • alteia
plural
  • altora
  • altora
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

altul, altapronume nehotărât

  • 1. Ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit, care este de față sau care este cel obișnuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să răspundă altul. DEX '09
    • format_quote Lasă să mai răspundă și altul! DLRLC
    • format_quote Acuma, în începutul acesta de primăvară, parcă se simte altul, o viață nouă îi năvălește în piept. SADOVEANU, O. VI 6. DLRLC
    • format_quote Altul în locul meu și-ar fi pierdut răbdarea. DLRLC
    • format_quote N-aș vrea s-auză alții plînsu-mi. BENIUC, V. 10. DLRLC
    • format_quote Totdeauna supăra pe alții, iară mai ales pe frate-meu. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
    • format_quote Unii supraveghează bagajele, alții scriu telegrame pe colțul meselor din sala de așteptare. C. PETRESCU, A. 277. DLRLC
    • format_quote Sînt cinci degete la o mînă și nu samînă toate unul cu altul. CREANGĂ, P. 19. DLRLC
    • format_quote Care dincotro îl ruga: unul să-i deie bănărit, cît a cere el, altul să-i deie fata și jumătate de împărăție, altul să-i deie fata și împărăția întreagă. CREANGĂ, P. 228. DLRLC
    • format_quote Își jură credință unul altuia. CREANGĂ, P. 279. DLRLC
    • format_quote Groaza armiei întregi era atît de mare, încît, fără îndoială, cînd va sosi la locuri grele... se vor răni între sine ca să poată trece unul altuia înainte. BĂLCESCU, O. II 121. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Alternând de două sau, rar, de mai multe ori, corespunde alternanței «unii... alții...». DLRLC
      • format_quote Alții aduseseră donicioare și donițe. Alții, rogojini. PAS, L. I 58. DLRLC
    • 1.2. Cu formă feminină și sens neutru: poveste, întâmplare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Noi trimitem tocmai acuma la munte... doi ciobani... să ducă celorlalți de acolo făină și slănină și altele cîte le mai fac lor trebuință. SADOVEANU, N. F. 39. DLRLC
      • format_quote Amu a scornit alta: cică să-i aduc pe fata Împăratului-Roș. CREANGĂ, P. 234. DLRLC
      • chat_bubble Între (sau printre) altele = printre alte lucruri. DLRLC
        • format_quote Între altele s-a hotărât ca aparatul de radio să fie folosit de clubul sindicatului. DLRLC
      • chat_bubble Alta (acum)!, exprimă dezaprobarea față de o propunere sau o veste neașteptată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble Unul una, altul alta = fiecare câte ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Mai ziseră unii una, alții alta. ISPIRESCU, I. 327. DLRLC
      • chat_bubble Una (și) alta = de toate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: ceva
        • format_quote Duduca Leona se cam tînguie de unele și de altele. SADOVEANU, N. F. 42. DLRLC
      • chat_bubble Nici una, nici alta = cu orice preț; fără a se gândi prea mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Ei, nici una nici alta, voiau să vîneze tot lighioni sălbatice. ISPIRESCU, L. 382. DLRLC
      • chat_bubble Până una-alta = deocamdată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: deocamdată
        • format_quote Pînă una-alta, ia să mă duc să văd, ales-au năsipul din mac? CREANGĂ, P. 265. DLRLC
      • chat_bubble Ba din una, ba din alta sau din una-n alta = din vorbă-n vorbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung pînă acasă la cumătra. CREANGĂ, P. 32. DLRLC
        • format_quote Ba din una, ba din alta și de cole pînă colea, și-au plăcut unul altuia. CREANGĂ, P. 168. DLRLC
      • chat_bubble Nu de alta = nu din alt motiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar Altul la rând = următorul! DLRLC
    • chat_bubble Unuia (și) altuia = oricui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cum se poate, zicea ea, să ajungă pe mîiniie unora și altora? ISPIRESCU, L. 26. DLRLC
    • chat_bubble Unii (și) alții = mulți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote «O, asta nu se poate!» Zic unii, alții-n lume. ALEXANDRESCU, P. 127. DLRLC
    • chat_bubble Unul ca altul = la fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acolo găsi încă două femei, una ca alta de tinere. ISPIRESCU, L. 7. DLRLC
    • chat_bubble Unul mai... decât altul = fiecare la fel de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Doi copii, unul mai zburdalnic decât altul. DLRLC
    • chat_bubble Unul după altul = pe rând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: succesiv
  • 2. (În alternanță cu „unul”, „una”) Al doilea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pîndea cînd unul, cînd altul. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
    • format_quote De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
    • format_quote La judecători, ce intră pe o ureche iasă pe alta. NEGRUZZI, S. I 248. DLRLC
    • chat_bubble Pe de o parte... pe de alta... (sau pe de altă parte...), exprimă o alternanță. DLRLC
      • format_quote Credinciosul împăratului, auzind aceste, pe de o parte l-a cuprins spaima, iară pe de alta s-a îndrăcit de ciudă. CREANGĂ, P. 256. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.