10 definiții pentru ambardee
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMBARDEE, ambardee, s. f. Îndepărtare bruscă și involuntară a unei nave din drumul urmat din cauza curenților marini sau a vântului. – Din fr. embardée.
ambardee sf [At: DEX2 / E: fr embardée] Îndepărtare bruscă involuntară a unei nave de la drumul urmat din cauza curenților sau a vântului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AMBARDEE (pl. -dee) sf. ⛵ Mișcare de rotațiune de la stînga la dreapta și de la dreapta la stînga pe care vîntul sau un curent puternic o imprimă părții dinainte a unei corăbii [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AMBARDEE, ambardee, s. f. Îndepărtare bruscă și involuntară a unei nave din drumul urmat, datorită curenților marini sau vântului. – Din fr. embardée.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AMBARDEE s.f. Îndepărtare bruscă și necontrolabilă a unei nave din drumul urmat, provocată de curenți marini sau de vînt. [Pron. -de-e, pl. invar. / < fr. embardée].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMBARDEE s. f. abatere involuntară de la drum a unei nave datorită vântului, curenților marini; mascadă. (< fr. embardée)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMBARDEE f. Schimbare bruscă și necontrolabilă a cursului unei nave cauzată de vânt sau de curenți marini. /<fr. embardée
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ambardee s. f., art. ambardeea, g.-d. art. ambardeei; pl. ambardee
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ambardee s. f., art. ambardeea, g.-d. art. ambardeei; pl. ambardee
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ambardee s. f., art. ambardeea, g.-d. art. ambardeei; pl. ambardee
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F142) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ambardee, ambardeesubstantiv feminin
- 1. Îndepărtare bruscă și involuntară a unei nave din drumul urmat din cauza curenților marini sau a vântului. DEX '09 DNsinonime: mascadă
etimologie:
- embardée DEX '09 DEX '98 DN