4 definiții pentru amușului

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amușului vtr(a) [At: REV. CRIT. I, 235 / V: m~, mușlui, mușuli / Pzi: ~iesc / E: ns cf mușina] (Reg) 1 (D. câini de vânătoare) A adulmeca urma vânatului. 2 (Îf musului, mușlui) A adulmeca.

❍AMUȘULUI (-uesc) vb. tr. Trans. (FR.-CDR.) = MUȘLUI.

mușluĭésc v. intr. și tr. (var. din moșmonesc, moșcodesc. Cp. și cu molfăĭesc și ung. pesletni, a hoĭnări). Nord. Miros, adulmec, scotocesc, cotelesc, scromolesc umblînd după mîncare (ca porcu și cînele). – În Tel. bușluĭesc, (rev. I. Crg. 5, 220), în Meh. mufluĭesc, în Pt. mușuluĭesc, în Trans. amușuluĭesc (Sov. 236). Și mujluĭesc și (vest) múșin, a -á. V. mișun 2.

Intrare: amușului
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amușului
  • amușuluire
  • amușuluit
  • amușuluitu‑
  • amușuluind
  • amușuluindu‑
singular plural
  • amușuluiește
  • amușuluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amușuluiesc
(să)
  • amușuluiesc
  • amușuluiam
  • amușuluii
  • amușuluisem
a II-a (tu)
  • amușuluiești
(să)
  • amușuluiești
  • amușuluiai
  • amușuluiși
  • amușuluiseși
a III-a (el, ea)
  • amușuluiește
(să)
  • amușuluiască
  • amușuluia
  • amușului
  • amușuluise
plural I (noi)
  • amușuluim
(să)
  • amușuluim
  • amușuluiam
  • amușuluirăm
  • amușuluiserăm
  • amușuluisem
a II-a (voi)
  • amușuluiți
(să)
  • amușuluiți
  • amușuluiați
  • amușuluirăți
  • amușuluiserăți
  • amușuluiseți
a III-a (ei, ele)
  • amușuluiesc
(să)
  • amușuluiască
  • amușuluiau
  • amușuluiră
  • amușuluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)