opțiuni
  • info

12 definiții pentru antren

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTREN s. n. Însuflețire, vioiciune, animație, bună dispoziție. – Din fr. entrain.

antren sns [At: DA ms / E: fr entrain] Bună dispoziție.

ANTREN s. n. (Franțuzism rar) Însuflețire, vioiciune, bună dispoziție.

ANTREN s. n. (Franțuzism) Însuflețire, vioiciune; bună dispoziție. – Fr. entrain.

ANTREN s.n. Însuflețire, bună dispoziție, animație. [< fr. entrain].

ANTREN s. n. însuflețire, bună dispoziție, animație. (< fr. entrain)

*antrén n., pl. urĭ (fr. entrain, d. en, în, și train. V. tren). Barb. Avînt, pornire, vioicĭune, însuflețire: s’a dansat cu mult antren.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

antren s. n.

antren s. n.

antren s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANTREN s. v. animație.

ANTREN s. animație, însuflețire, vioiciune, (rar) vivacitate, (fig.) viață. (O petrecere plină de ~.)

Intrare: antren
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antren
  • antrenul
  • antrenu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • antren
  • antrenului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antrensubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.