ANTURAJ, anturaje, s. n. Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva, care înconjoară în mod obișnuit pe cineva; mediul, compania, societatea în care trăiește cineva. – Din fr. entourage.

anturaj sn [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 238 / Pl: ~e / E: fr entourage] Totalitate a persoanelor care formează societatea obișnuită a cuiva.

ANTURAJ s. n. Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva, care înconjoară în mod obișnuit pe cineva; mediul, compania, societatea în care trăiește cineva. – Din fr. entourage.

ANTURAJ, anturaje, s. n. Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva, care înconjură în mod obișnuit pe cineva; mediul, compania, societatea în care trăiește cineva. – Din fr. entourage.

ANTURAJ s. n. Totalitatea persoanelor care formează societatea obișnuită a cuiva, care înconjură în mod obișnuit pe cineva. Iată-l... pe Spiridon... El vorbește curat, dar, de pe acum, a învățat și el cîteva expresii de la anturajul său. IBRĂILEANU. SP. CR. 238.

ANTURAJ s. n. (Franțuzism) Persoane cu care cineva întreține în mod obișnuit relații. – Fr. entourage.

ANTURAJ s.n. Oamenii, mediul care înconjură pe cineva, tovărășia, compania, societatea în care trăiește cineva. [Pl. -je, -juri. / < fr. entourage].

ANTURAJ s. n. mediul social în care trăiește cineva. (< fr. entourage)

ANTURAJ ~e n. Ansamblu de circumstanțe materiale sau morale care înconjoară o persoană; mediu; cadru; climat. /<fr. entourage

*anturáj n., pl. e saŭ urĭ (fr. entourage). Barb. Societate obișnuită a unuĭ om.

*ANTURAGIU (pl. -agii, -agiuri), *ANTURAJ (pl. -aje, -ajuri) sn. Tot ce înconjoară pe cineva, cei cari trăesc în jurul cuiva, în legătură de aproape cu el: anturagiul lui îi face mai mult râu decît bine [fr. entourage].

anturaj s. n., pl. anturaje

anturaj s. n., pl. anturaje

anturaj s. n., pl. anturaje

anturaj, pl. anturaje

ANTURAJ s. 1. companie, societate, tovărășie, (grecism înv.) sinanstrofie. (A petrecut ore agreabile în ~ul ei.) 2. v. mediu.

ANTURAJ s. 1. companie, societate, tovărășie, (grecism înv.) sinanstrofie. (A petrecut ore agreabile în ~ ei.) 2. ambianță, cadru, cerc, mediu, sferă, societate, (înv.) mijloc, (fig.) atmosferă, climat. (Trăind în ~ vostru.)