17 definiții pentru apăsător (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APĂSĂTÓR, -OÁRE, apăsători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care asuprește, oprimă; care copleșește, chinuiește. 2. S. n. (Tehn.) Călcător (III 1). – Apăsa + suf. -ător.

apăsător2, ~oare [At: I. NEGRUZZI, S. VI, 437 / V: (îrg) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: apăsa + -(ă)tor] 1 a Care apasă. 2 a (Fig) Care asuprește. 3 a Sever. 4-5 smf (Persoană) care asuprește Si: asupritor.

APĂSĂTÓR, -OÁRE, apăsători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care asuprește, oprimă. Care copleșește, chinuiește. 2. S. n. (Tehn.) Călcător (III 1). – Apăsa + suf. -ător.

APĂSĂTÓR, -OÁRE, apăsători, -oare, adj. 1. Copleșitor; greu de suportat, chinuitor. În fața frumosului... singurătatea devine apăsătoare. M. I. CARAGIALE, C. 36. ◊ Aspru, sever. începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189. 2. Care oprimă, împilează; asupritor. Revoluția din februarie 1917 a pus capăt tiraniei apăsătoare a țarilor.

APĂSĂTÓR, -OÁRE, apăsători, -oare, adj. 1. Care copleșește; chinuitor. 2. Care oprimă; asupritor. – Din apăsa + suf. -(ă)tor.

APĂSĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care apasă chinuitor. Gânduri ~oare. 2) Care asuprește; asupritor; împilator; opresor. /a apăsa + suf. ~ător

apăsătór, -oáre adj. Asupritor.

apăsătoriu, ~oare a vz apăsător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

apăsător adj. m., pl. apăsători; f. sg. și pl. apăsătoare

apăsător adj. m., pl. apăsători; f. sg. și pl. apăsătoare

apăsătór adj. m., pl. apăsătóri; f. sg. și pl. apăsătoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APĂSĂTÓR adj., s. v. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor.

APĂSĂTÓR adj., s. 1. adj. copleșitor, covârșitor, greu, împovărător, (livr.) oneros. (Îndatoriri ~oare.) 2. adj. v. greu. 3. adj. v. deprimant. 4. s. călcător, ceapraz. (~ la mașinile de cusut.)

APĂSĂTOR adj., s. 1. adj. copleșitor, covîrșitor, greu, împovărător, (livr.) oneros. (Îndatoriri ~.) 2. adj. chinuit, greu, rău. (Un trai ~.) 3. adj. deprimant, dezolant, sumbru, (fig.) negru. (Gînduri ~.) 4. s. călcător, ceapraz. (~ la mașinile de cusut.)

apăsător adj., s. v. ASUPRITOR. EXPLOATATOR. ÎMPILĂTOR. OPRESIV. OPRESOR. PERSECUTOR. PRIGONITOR.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

apăsător, apăsători s. m. procuror

Intrare: apăsător (adj.)
apăsător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apăsător
  • apăsătorul
  • apăsătoru‑
  • apăsătoare
  • apăsătoarea
plural
  • apăsători
  • apăsătorii
  • apăsătoare
  • apăsătoarele
genitiv-dativ singular
  • apăsător
  • apăsătorului
  • apăsătoare
  • apăsătoarei
plural
  • apăsători
  • apăsătorilor
  • apăsătoare
  • apăsătoarelor
vocativ singular
plural
apăsătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apăsător, apăsătoareadjectiv

  • 1. Care asuprește, oprimă; care copleșește, chinuiește; greu de suportat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote În fața frumosului... singurătatea devine apăsătoare. M. I. CARAGIALE, C. 36. DLRLC
    • format_quote Revoluția din februarie 1917 a pus capăt tiraniei apăsătoare a țarilor. DLRLC
    • 1.1. Aspru, sever.
      • format_quote Începe a plînge în inima sa, lovit fiind în adîncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. CREANGĂ, P. 189. DLRLC
etimologie:
  • Apăsa + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.