3 definiții pentru aprobălui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aprobălui vt [At: (a. 1814), ap. DA / Pzi: ~esc / E: nct] (Înv) 1-2 A aproba (1-2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APROBĂLUI vb. v. accepta, admite, aproba, consimți, încuviința, îndupleca, îngădui, învoi, lăsa, permite, primi.

aprobălui vb. v. ACCEPTA. ADMITE. APROBA. CONSIMȚI. ÎNCUVIINȚA. ÎNDUPLECA. ÎNGĂDUI. ÎNVOI. LĂSA. PERMITE. PRIMI.

Intrare: aprobălui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aprobălui
  • aprobăluire
  • aprobăluit
  • aprobăluitu‑
  • aprobăluind
  • aprobăluindu‑
singular plural
  • aprobăluiește
  • aprobăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aprobăluiesc
(să)
  • aprobăluiesc
  • aprobăluiam
  • aprobăluii
  • aprobăluisem
a II-a (tu)
  • aprobăluiești
(să)
  • aprobăluiești
  • aprobăluiai
  • aprobăluiși
  • aprobăluiseși
a III-a (el, ea)
  • aprobăluiește
(să)
  • aprobăluiască
  • aprobăluia
  • aprobălui
  • aprobăluise
plural I (noi)
  • aprobăluim
(să)
  • aprobăluim
  • aprobăluiam
  • aprobăluirăm
  • aprobăluiserăm
  • aprobăluisem
a II-a (voi)
  • aprobăluiți
(să)
  • aprobăluiți
  • aprobăluiați
  • aprobăluirăți
  • aprobăluiserăți
  • aprobăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • aprobăluiesc
(să)
  • aprobăluiască
  • aprobăluiau
  • aprobălui
  • aprobăluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)