7 definiții pentru aprobat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
aprobat1 sn [At: DA / E: aproba] (Rar) 1-2 Aprobare (1-2).
aprobat2, ~ă a [At: PRAV. (1814), XXI / Pl: ~ați, ~e / E: aproba] 1 Încuviințat. Si: consimțit, (înv) aprobăluit (1). 2 (Spc) Care a fost consimțit oficial Si: (înv) aprobăluit (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*APROBAT adj. 1 p. APROBA ¶¶ contr. NEAPROBAT ¶ 2 ⚚ Bun și ~ pentru suma de..., formulă cu care acceptantul confirmă într’o poliță primirea unei sume sau unei valori ¶ 3 ⚖️ 👉 BUN10.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
APROBAT adj. acceptat, admis. (Cerere ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APROBAT adj. acceptat, admis. (Cerere ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Aprobat ≠ dezaprobat
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
APROBÁTE (Approbatae constitutiones regni Transylvaniae et partium Hungariae eldem adnexarum), colecție de legi întocmită în 1656, care cuprinde legiuirile Dietei Transilvaniei din 1541 pînă în 1653. Împreună cu „Compilatele” și cu „Tripartitul” lui Werböczi, formau codicele de legi ale Transilvaniei, pînă la ocupația habsburgică.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
aprobat, aprobatăadjectiv
- 1. Acceptat, admis. Sinonimesinonime: acceptat admis antonime: dezaprobat