opțiuni
  • info

14 definiții pentru arcat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARCAT, -Ă, arcați, -te, adj. (Rar) Arcuit. – Arc + suf. -at (după fr. arqué).

ARCAT, -Ă, arcați, -te, adj. (Rar) Arcuit. – Arc + suf. -at (după fr. arqué).

arcat, ~ă a [At: BARONZI, L. 100 / Pl: ~ați, ~e / E: arc + -at, dfnz arqué] (Rar) Arcuit (1).

*ARCAT adj. Arcuit, încovoiat, în formă de arc: sprîncene ~e; din zidurile ~e răsăreau ferestre strălucite (EMIN.) [lat. arc(u)atus].

ARCAT, -Ă, arcați, -te, adj. (Poetic) Care are formă de arc; arcuit. Sprîncenele-i arcate urcau sub a lui frunte Ca tinere lăstare sub umbra unui munte. MACEDONSKI, O.I 214. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie, Tîmpla bate liniștită ca o umbră viorie, Și sprîncenele arcate fruntea albă i-o încheie, Ce o singură trăsură măiestrii le încondeie. EMINESCU, O. I 79. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. EMINESCU, O. I 152.

ARCAT, -Ă, arcați, -te, adj. (Poetic) Care are formă de arc; arcuit. Sprîncenele arcate fruntea albă i-o încheie (EMINESCU). – Din arc + suf. -at (după fr. arqué).

ARCAT, -Ă adj. Arcuat. [Cf. fr. arqué].

ARCAT, -Ă adj. arcuat. (< fr. arqué)

arcat a. 1. în formă de arc, boltit: ferestre arcate; 2. fig. sprâncene arcate.

*arcát, -ă adj. (lat. arcuatus). În formă de arc, arcuit: ferestre, sprincene arcate. Picioare arcate, strîmbe îndoite afară, cu genunchiĭ depărtațĭ unu de altu. – La Cant. arcos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arcat (rar) adj. m., pl. arcați; f. arcată, pl. arcate

arcat (rar) adj. m., pl. arcați; f. arcată, pl. arcate

arcat adj. m., pl. arcați; f. sg. arcată, pl. arcate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARCAT adj. v. arcuit, boltit, curb, curbat, încovoiat, îndoit.

arcat adj. v. ARCUIT. BOLTIT. CURB. CURBAT. ÎNCOVOIAT. ÎNDOIT.

Intrare: arcat
arcat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arcat
  • arcatul
  • arcatu‑
  • arcată
  • arcata
plural
  • arcați
  • arcații
  • arcate
  • arcatele
genitiv-dativ singular
  • arcat
  • arcatului
  • arcate
  • arcatei
plural
  • arcați
  • arcaților
  • arcate
  • arcatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arcat, arcatăadjectiv

  • 1. rar Care are formă de arc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: arcuat arcuit boltit curb curbat încovoiat îndoit
    • format_quote Sprîncenele-i arcate urcau sub a lui frunte Ca tinere lăstare sub umbra unui munte. MACEDONSKI, O.I 214. DLRLC
    • format_quote Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie, Tîmpla bate liniștită ca o umbră viorie, Și sprîncenele arcate fruntea albă i-o încheie, Ce o singură trăsură măiestrit le încondeie. EMINESCU, O. I 79. DLRLC
    • format_quote Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur numa Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. EMINESCU, O. I 152. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.