ARDELENEASCA s. f. art. Ardeleana. – Din ardelean + suf. -ească.

ARDELENESC, -EASCĂ, ardelenești, adj., s. f. art. 1. Adj. Ardelean (2). 2. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleana. – Ardelean + suf. -esc.

ardelenesc, ~ească [At: ALECSANDRI, P. P. 311 / Pl: ~ești / E: ardelean + -esc] a 1 Care este din Ardeal. 2 a Care aparține Ardealului. 3 a Care aparține ardelenilor. 4 a Referitor la Ardeal. 5 a Privitor la ardeleni (5). 6-7 sfa Ardeleana (14-15). 9 sfa, a (Grai) vorbit de populația din Ardeal.

ARDELENESC I. adj. = ARDELEAN. II. ARDELENEASCĂ sf. = ARDELEAN(C)Ă.

ARDELENESC, -EASCĂ, ardelenești, adj., s. f. art. 1. Adj. Ardelean. 2. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleana. – Ardelean + suf. -esc.

ARDELENEASCĂ s. f. Ardeleană. Ardeleneasca este unul din jocurile cele mai originale și mai pline de viață. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 175.

ardelenesc a. ce ține sau ce vine din Ardeal. ║ ardelenească f. un fel de horă țărănească sau ciobănească, plină de vioiciune (foarte răspândită în Ardeal).

ardelenésc, -eáscă adj. Din Ardeal. S. f. O horă din Ardeal.

ardeleneasca (dans) s. f. art., neart. ardelenească, g.-d. art. ardeleneștii

!ardeleneasca (dans) s. f. art., neart. ardelenească, g.-d. art. ardeleneștii

ardeleneasca (dans) s. f. art.

ARDELENEASCA s. art. v. ardeleana.

ARDELENEASCA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleana (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular din Transilvania.)