ARDERE, arderi, s. f. 1. Faptul de a (se) arde. 2. (Chim.) Oxidare rapidă a unei substanțe, însoțită de dezvoltare de căldură (și lumină). 3. (Biol.; la pl.) Proces de descompunere prin oxidare a substanțelor vii din organism. – V. arde.

ardere sf [At: URECHE, L. 148 / Pl: ~ri / E: arde] 1 Faptul de a arde (1). 2 Distrugere prin incendiere (mai ales în atacuri militare). 3 Incendiu. 4 Trecere a unei flăcări peste o suprafață. 5 (D. curentul electric, lemne, gaze etc.) Consum. 6 Incinerare. 7 (D. aparate electrice) Defecțiune. 8 (D. soare) Dogorire. 9 Luminare. 10 Strălucire. 11 (D. gaz, petrol) Consum pentru iluminat. 12 Pârlire. 13 Înnegrire. 14 Distrugere prin acțiunea focului. 15 Stricarea mâncării. 16 Cauterizare. 17 Dezinfectarea unui instrument prin foc. 18 Distrugere printr-o reacție chimică. 19 (Lpl) Proces de oxidare a substanțelor în cursul metabolismului. 20 Combustibil. 21 (D. obiecte de lut, ceramică) Expunere la acțiunea focului în procesul de fabricare. 22 Arsură. 23 Torturare cu focul. 24 Opărire. 25 (Fig) Suferință. 26 (Fig) Patimă sufletească. 27 (În ritualurile religioase la evrei; îs) ~ de tot Jertfă.

ARDERE sf. 1 Faptul de a arde ¶ 2 ‡Căldură, arșiță (BIBL.) ¶ 3 ⛪ ~-de-tot, jertfă adusă de Evrei în timpurile vechi, în care victima era mistuită de foc, olocaust.

ARDERE, arderi, s. f. 1. Faptul de a (se) arde. 2. (Chim.) Oxidare rapidă a unei substanțe, însoțită de dezvoltare de căldură (și lumină). 3. (Biol.; la pl.) Proces de descompunere prin oxidare a substanțelor vii din organism. – V. arde.

ARDERE, arderi, s. f. Faptul de a arde. 1. Mistuire prin foc, consumare; p. ext. incendiere. Gerilă potopea pădurile prin ardere. CREANGĂ, P. 246. ♦ Cauterizare. 2. Oxidare rapidă a unei substanțe în prezența oxigenului atmosferic, însoțită de dezvoltare de căldură și de lumină. 3. (Mai ales la pl.) Procesul de descompunere prin oxidare a diferitelor substanțe din organism, cu punere în libertate de energie sub formă de mișcare, căldură etc.

ARDERE, arderi, s. f. 1. Faptul de a (se) arde. 2. Oxidare rapidă a unei substanțe în prezența oxigenului din aer, însoțită de dezvoltare de căldură și lumină. 3. (La pl.) Procesul de descompunere prin oxidare a diferitelor substanțe din organism.

ARDERE ~i f. 1) v. A ARDE și A SE ARDE. 2) chim. Reacție rapidă de combinare a unei substanțe cu oxigenul în timpul căreia se degajă căldură și lumină; combustie. 3) mai ales la pl. biol. Proces de descompunere prin oxidare a unor substanțe din organism. /v. a arde

árdere f. Acțiunea de a arde. Incendiŭ consumat: după arderea Moscoveĭ. Ardere de tot, olocaust.

ardere s. f., g.-d. art. arderii; pl. arderi

ardere s. f., g.-d. art. arderii; pl. arderi

ardere s. f., g.-d. art. arderii; pl. arderi

ARDERE s. 1. (livr.) cremațiune. (~ gunoaielor.) 2. v. incinerare. 3. v. cauterizare. 4. (CHIM.) combustie.

ARDERE s. 1. (livr.) cremațiune. (~ gunoaielor.) 2. (CHIM.) combustie.

ARDERE-DE-TOT s. v. holocaust.

ardere-de-tot s. v. HOLOCAUST.

ARDERE combinare intensă, rapidă și cu degajare de căldură a unui carburant (v.) cu un comburant (v.) în camerele de ardere (v.) ale motoarelor cu reacție (v.) având drept scop obținerea forței reactive. Viteza de ardere depinde de: temperatura de ardere, proprietățile fizico-chimice ale substanțelor combinate în procesul de ardere etc. La motoarele aeroreactive în scopul măririi temperaturii de ardere și implicit a forței de tracțiune se introduce aer secundar preîncălzit prin trecerea acestuia peste părțile calde ale motorului. Înainte ca gazele de reacție să fie evacuate din motorul cu reacție, uneori este introdusă sub presiune o cantitate de carburant suplimentar, care arde în combinație cu oxigenul existent. Acest procedeu poartă numele de ardere suplimentară sau postcombustie (v.) și conduce la mărirea forței de tracțiune a motorului. A. suplimentară, postcombustie (v.)

CAMERĂ DE ARDERE spațiu din structura motoarelor cu reacție în care are loc arderea substanțelor carburante (v.) în prezența comburantului (v.) necesar arderii. Camera de ardere se continuă cu ajutajul reactiv (v.). Parametri de performanță ai motorului depind de valoarea presiunii din camera de ardere.

TURBINĂ/CU ARDERE INTERNĂ/CU GAZE, motor cu rotor pus în mișcare de gazele de ardere produse de aerul atmosferic, comprimat de compresor și introdus în camera de ardere, unde prin injectarea combustibilului, se aprinde cu ajutorul unor bujii. Sin. turbocompresor.

ardere, arderi s. f. Faptul de a (se) arde. ♦ Ardere-de-tot = jertfă care, spre deosebire de cele obișnuite (de împăcare, pentru păcat, de curățire, de mulțumire etc.), era adusă prin arderea integrală a animalului și era considerată în Vechiul Testament ca „o mireasmă bună înaintea Domnului”. – Din arde.