19 definiții pentru arvanit (s.m.)
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARVANIT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanit, -ă s. m. și f., adj.] – Din ngr. arvanítis.
arvanit, ~ă [At: CARAGIALE, ap. CADE / V: alv- / Pl: ~iți, ~e / E: ngr αρβανίτις] (Înv) 1 smf Albanez. 2 sm Arnăut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARVANIT sm. 🌍 Albanez: de viță sînt ~ și nu prea am învățat buche (CAR.) [ngr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARVANIT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanit, -ă s. m. și f., adj.] – Din ngr. arvanítis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARVANIT, arvaniți, s. m. (Învechit) Albanez. Știu destule limbi străine, încai despre a rumînească pot zice, fără să mă laud, că o știu cu temei, măcar că de viță sînt arvanit. CARAGIALE, O. III 31. – Variantă: alvanit, -ă (SADOVEANU, Z. C. 267) s. m. și f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARVANIT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanit, -ă s. m. și f., adj.] – Ngr. arvanites.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
arvanít, -ă s. (ngr.) Car. Arnăut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALVANIT, -Ă s. m. și f., adj. v. arvanit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alvanit, ~ă smf, a [At: SADOVEANU, Z. C. 267 / Pl: ~iți, ~e / E: ngr αλβανίτις] 1-2 (Gnu; înv) Albanez.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALVANIT, -Ă, s. m. și f., adj. v. arvanit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALVANIT, -Ă, s. m. și f., adj. v. arvanit.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALVANIT, -Ă s. m. și f. v. arvanit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Albanezi m. pl. popor de neam trac, numiți de ei înșiși Skipetari, de Greci Arvaniți și de Turci Arnăuți sunt în număr de aproape 2 mil., împărțiți în două ramuri: TOSKI la S. și GHEGI la N.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arvanit (înv.) adj. m., s. m., pl. arvaniți; adj. f., s. f. arvanită, pl. arvanite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arvanit (înv.) adj. m., s. m., pl. arvaniți; adj. f., s. f. arvanită, pl. arvanite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arvanit s. m., adj. m., pl. arvaniți; f. sg. arvanită, pl. arvanite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARVANIT s. v. schipetar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARVANIT s., adj. v. albanez.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arvanit s., adj. v. ALBANEZ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
arvanit s. v. SCHIPETAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
arvanit, arvanițisubstantiv masculin arvanită, arvanitesubstantiv feminin arvanit, arvanităadjectiv
-
- Știu destule limbi străine, încai despre a rumînească pot zice, fără să mă laud, că o știu cu temei, măcar că de viță sînt arvanit. CARAGIALE, O. III 31. DLRLC
-
etimologie:
- arvanítis DEX '98 DEX '09