26 de definiții pentru arvuni
din care- explicative (17)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARVUNI, arvunesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A aconta. 2. Refl. A se angaja, a se tocmi în slujba cuiva. [Var.: arvoni vb. IV] – Din arvună.
ARVUNI, arvunesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A aconta. 2. Refl. A se angaja, a se tocmi în slujba cuiva. [Var.: arvoni vb. IV] – Din arvună.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
arvuni [At: DOSOFTEI, ap. HEM / V: (Mol) ~voni / Pzi: ~nesc / E: arvună] 1 vi (a) A confirma contractul prin darea înainte a unei sume din prețul total convenit. 2 vt A angaja munca sau serviciile cuiva ca lucrător, ca servitor, ca lăutar etc. dându-i arvună (1) Si: (înv) arvuna. 3 vt A da cuiva arvună (1) în vederea achiziționării unui lucru. 4 vt (Buc) A găsi nași pentru nuntă. 5 vt (Înv; spc) A logodi. 6 (Reg) A lua de la cineva un angajament în schimbul unei favori acordate. 7 vr A(-și) lua un angajament mutual.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARVUNI, Mold. ARVONI (-nesc) I. vb. tr. A tocmi un lucru dînd arvună: am arvunit trăsura pe după amiazi; cîte suflete mi-ai arvonit ? (CRG.). II. vb. refl. A-și da cuvîntul, a se învoi: umblau în cîrduri și se arvoneau pentru St. Vasile (SAD.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARVUNI, arvunesc, vb. IV. 1. Tranz. A aconta. A arvunit un dulap. ◊ Fig. (În forma arvoni) Scaraoschi îl întreabă [pe drac]: Ei, copile, ce ispravă ai făcut? Cîte suflete mi-ai arvonit? Dă-ți solia! CREANGĂ, P. 145. 2. Refl. A se angaja în slujba cuiva. De-ar veni un Tudorel, Arvuni-m-aș eu la el! PAS, L. I 49. ♦ Refl. reciproc. A lua un angajament reciproc, a se lega, a se înțelege. (În forma arvoni) Și după ce ne arvonim noi și pe la anul, cu jurămîut, să umblăm tot împreună, ne-am despărțit unul de altul, răbigiți de frig și hămesiți de foame. CREANGĂ, A. 44. – Variantă: (popular) arvoni vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARVUNI, arvunesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aconta. ♦ Refl. (Rar) A se angaja în slujba cuiva. ♦ Refl. A se înțelege cu cineva. [Var.: arvoni vb. IV] – Din arvună.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
arvunì v. a da arvună.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARVONI vb. IV v. arvuni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARVONI vb. IV v. arvuni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ARVONI vb. IV v. arvuni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aravoni v vz arvuni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aravuna v vz arvuni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arăvoni v vz arvuni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
arvoni vtr vz arvuni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
‡ARĂVONISI (-isesc)... 1 = ARVUNI... ¶ 2 A logodi, a făgădui, a închina, a hărăzi (DOS.) [ngr. άρραβώνισα, άρραβωνίζω].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARVUNIT, Mold. ARVONIT I. adj. p. ARVUNI, -ONl. II. ‡sm. Logodnic (HASD.). III. sbst. Faptul de a (se) arvuni.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARVONI vb. IV. v. arvuni.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
aravonésc, V. arvonesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
arăvonésc și -onisésc, V. arvonésc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
arvonésc (est) și -unésc (vest) v. tr. (ngr. arravonizo, aor. ónisa). Daŭ arvonă ca să fiŭ sigur de un lucru: a arvoni o casă (pe care apoĭ o voĭ lua cu chirie orĭ o voĭ cumpăra), a arvoni niște lucrătorĭ (dîndu-le un acont), a arvoni o birjă (primind tu ceva de la birjar ca asigurare că se va prezenta la timp). V. refl. Mă angajez, promit altuĭa și el mie. – Și aravonesc, arăvonesc, arăvonisesc (Dos.) și arvunez (Pan).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arvuni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arvunesc, 3 sg. arvunește, imperf. 1 arvuneam; conj. prez. 1 sg. să arvunesc, 3 să arvunească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arvuni (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arvunesc, imperf. 3 sg. arvunea; conj. prez. 3 să arvunească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arvuni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arvunesc, imperf. 3 sg. arvunea; conj. prez. 3 sg. și pl. arvunească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arvunesc, -neam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARVUNI vb. v. aconta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARVUNI vb. a aconta, (prin Ban.) a căpărî, (înv.) a arăvonisi. (~ o marfă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
arvuni, arvunesc, (arvoni), v.t. A da un avans dintr-o plată. – Din arvună.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arvuni, arvunesc, (arvoni), vb. tranz. – A da un avans dintr-o plată. – Din arvună.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arvuni, -esc, vb. tranz. – A plăti un avans. – Din arvună.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
arvuni, arvunescverb
- 1. Aconta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: aconta
- A arvunit un dulap. DLRLC
- Scaraoschi îl întreabă [pe drac]: Ei, copile, ce ispravă ai făcut? Cîte suflete mi-ai arvonit? Dă-ți solia! CREANGĂ, P. 145. DLRLC
-
-
- De-ar veni un Tudorel, Arvuni-m-aș eu la el! PAS, L. I 49. DLRLC
-
- Și după ce ne arvonim noi și pe la anul, cu jurămînt, să umblăm tot împreună, ne-am despărțit unul de altul, răbigiți de frig și hămesiți de foame. CREANGĂ, A. 44. DLRLC
-
-
etimologie:
- arvună DEX '09 DEX '98