opțiuni
  • info

13 definiții pentru ascuțitor

din care

Explicative DEX

ASCUȚITOR, ascuțitori, s. m. Persoană specializată în ascuțitul uneltelor tăioase. – Ascuți + suf. -tor.

ascuțitor, ~oare [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: ascuți + -tor] 1 sf Unealtă sau aparat de ascuțit obiectele tăioase Si: (pop) cute, gresie. 2 sf Aparat (mic) cu care se ascut creioanele. 3-5 a Care ascute (1-2, 4). 6 smf Persoană specializată în ascuțirea (2) obiectelor tăioase.

ASCUȚITOR I. adj. Care ascute. II. sm. Cel ce ascute cuțite, etc., tocilar. III. ASCUȚITOARE sf. 🔧 Cute, piatră de ascuțit cuțite, etc.

ASCUȚITOR, ascuțitori, s. m. Persoană specializată în ascuțițul uneltelor tăioase. – Ascuți + suf. -tor.

ASCUȚITOR, ascuțitori, s. m. Persoană care se ocupă cu ascuțițul uneltelor tăioase. – Din ascuți + suf. -(i)tor.

ASCUȚITOR ~i m. Persoană care ascute obiecte tăioase; tocilar. /a ascuți + suf. ~tor

ascuțitor m. cel ce ascute, tocilar.

ascuțitór m. Care ascute (cuțitele). S. f. -oáre, pl. orĭ. Cute, tocilă.

Ortografice DOOM

ascuțitor s. m., pl. ascuțitori

ascuțitor s. m., pl. ascuțitori

ascuțitor (persoană) s. m., pl. ascuțitori

Sinonime

ASCUȚITOR s. v. tocilar.

ascuțitor s. v. TOCILAR.

Intrare: ascuțitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ascuțitor
  • ascuțitorul
  • ascuțitoru‑
plural
  • ascuțitori
  • ascuțitorii
genitiv-dativ singular
  • ascuțitor
  • ascuțitorului
plural
  • ascuțitori
  • ascuțitorilor
vocativ singular
  • ascuțitorule
plural
  • ascuțitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ascuțitor, ascuțitorisubstantiv masculin

  • 1. Persoană specializată în ascuțitul uneltelor tăioase. DEX '09
    sinonime: tocilar
etimologie:
  • Ascuți + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.