opțiuni
  • info

17 definiții pentru aspri

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASPRI, aspresc, vb. IV. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni aspru2; a (se) înăspri. Din aspru2.

ASPRI... – ÎNĂSPRI...

ASPRI, aspresc, vb. IV. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni aspru2; a (se) înăspri. – Din aspru2.

ASPRI, aspresc, vb. IV. Tranz. 1. A face să devină aspru; a înăspri. Vîntul asprește pielea. 2. (Transilv.; cu privire la rufe) A scrobi.

ASPRI, aspresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni aspru; a (se) înăspri. 2. Tranz. (Reg.) A scrobi. – Din aspru2.

A ASPRI ~esc tranz. A face să se asprească. [Sil. as-pri] /Din aspru

A SE ASPRI se ~ește intranz. A deveni (mai) aspru. [Sil. as-pri] /Din aspru

asprì v. 1. a (se) face aspru; 2. a fi aspru.

asprii [At: LB / Pl: ~resc / E: aspru2] 1-2 vtr (Rar) A (se) înăspri. 3 vr (Fig) A se întărâta. 4 vr (Fig) A se face frig. 5 vr (Trs; rar) A se răsti (la cineva). 6 vr A trata pe cineva cu asprime (2). 7 vt (Trs) A apreta. 8 vi (Rar) A îngheța puțin.

asprésc v. tr. (d. aspru). Fac aspru (dur): sărăcia asprește sufletele. Daŭ un gust aspru: fermentațiunea asprește mustu. – Și înăsprésc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aspri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aspresc, 3 sg. asprește, imperf. 1 aspream; conj. prez. 1 sg. să aspresc, 3 să asprească

aspri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aspresc, imperf. 3 sg. asprea; conj. prez. 3 să asprească

aspri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aspresc, imperf. 3 sg. asprea; conj. prez. 3 sg. și pl. asprească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASPRI vb. v. apreta, răcni, răsti, scrobi, striga, țipa, urla, zbiera.

ASPRI vb. v. înăspri.

aspri vb. v. APRETA. RĂCNI. RĂSTI. SCROBI. STRIGA. ȚIPA. URLA. ZBIERA.

ASPRI vb. a (se) înăspri. (Materialul s-a ~.)

Intrare: aspri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aspri
  • asprire
  • asprit
  • aspritu‑
  • asprind
  • asprindu‑
 singular plural
  • asprește
  • aspriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aspresc
 (să)
  • aspresc
  • aspream
  • asprii
  • asprisem
a II-a (tu)
  • asprești
 (să)
  • asprești
  • aspreai
  • aspriși
  • aspriseși
a III-a (el, ea)
  • asprește
 (să)
  • asprească
  • asprea
  • aspri
  • asprise
plural I (noi)
  • asprim
 (să)
  • asprim
  • aspream
  • asprirăm
  • aspriserăm
  • asprisem
a II-a (voi)
  • aspriți
 (să)
  • aspriți
  • aspreați
  • asprirăți
  • aspriserăți
  • aspriseți
a III-a (ei, ele)
  • aspresc
 (să)
  • asprească
  • aspreau
  • aspriră
  • aspriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aspri, asprescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.