2 definiții pentru atribuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
atribuit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: atribui] (Rar) 1-10 Atribuire (1-10).
atribuit2, ~ă a [At: LET. III, 5 / Pl: ~iți, ~e / E: atribui] 1 Dat2 celui în drept. 2 Cerut2 de către cineva în virtutea unui drept. 3 (Pex) Considerat a fi proprietatea cuiva. 4 (Pex) Considerat2 a fi o calitate a cuiva. 5 Repartizat2 cuiva. 6 (D. un fapt) Considerat2 a fi rezultatul acțiunii cuiva. 7 (D. un fenomen) Considerat2 de către cineva a fi rezultatul propriei sale acțiuni. 8 Învinuit2. 9 (D. opere) Recunoscut2 ca fiind creat de cineva anume. 10 (D. opere) Autoatribuit2 de către un autor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: atribuit
atribuit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)