4 definiții pentru autoadmirare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autoadmirare sf [At: MDA ms / P: a-u-to-ad~ / Pl: ~rări / E: autoadmira] Admirare de către sine însuși Si: (rar) autoadmirat1.
autoadmirat2, ~ă a [At: MDA ms / P: a-u-to-ad~ / Pl: ~ați, ~e / E: autoadmira] Care se admiră pe sine însuși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOADMIRA vb. refl. a-și admira propriile calități. (< auto1- + admira)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autoadmira vb. (sil. a-u-to-ad-), ind. prez. 1 sg. autoadmir, 3 sg. și pl. autoadmiră
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autoadmirare
autoadmirare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |