6 definiții pentru autoafirma
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTOAFIRMA, autoafirm, vb. I. Refl. A se afirma prin sine însuși. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + afirma.
autoafirma vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: autoafirm / E: auto1- + afirma] 1 A se afirma fără ajutorul cuiva. 2 A-și afirma propriile idei și propria personalitate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOAFIRMA, autoafirm, vb. I. Refl. A se afirma prin sine însuși. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + afirma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUTOAFIRMA vb. I. refl. A-și afirma propria personalitate. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOAFIRMA vb. refl. a-și afirma personalitatea. (< auto1- + afirma)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autoafirma vb. (sil. a-u-to-a-) → afirma
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autoafirma
verb (V1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autoafirma, autoafirmverb
- 1. A se afirma prin sine însuși. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Auto- + afirma DEX '09 DEX '98 MDN '00