O definiție pentru autodirija
Ortografice DOOM
+autodirija (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autodirijez, 3 sg. se autodirijează, 1 pl. ne autodirijăm; conj. prez. 1 sg. să mă autodirijez, 3 să se autodirijeze; imper. 2 sg. afirm. autodirijează-te; ger. autodirijându-mă
 Intrare: autodirija 
 - silabație: a-u-
|  verb (V203)   Surse flexiune: DOOM 3  | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) 
 | 
 | 
 | 
 | singular | plural | ||
| 
 | 
 | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | 
 | (să) 
 | 
 | 
 | 
 | |
| a II-a (tu) | 
 | (să) 
 | 
 | 
 | 
 | ||
| a III-a (el, ea) | 
 | (să) 
 | 
 | 
 | 
 | ||
| plural | I (noi) | 
 | (să) 
 | 
 | 
 | 
 | |
| a II-a (voi) | 
 | (să) 
 | 
 | 
 | 
 | ||
| a III-a (ei, ele) | 
 | (să) 
 | 
 | 
 | 
 | ||
 * formă nerecomandată sau greșită –  (arată)  
  * forme elidate și forme verbale lungi –  (arată)