7 definiții pentru autoignora
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTOIGNORA, autoignor, vb. I. Refl. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. [Pr.: a-u-] – Auto1- + ignora.
autoignora vr [At: DEX2 / P: a-u-to-ig- / Pzi: ~nor / E: auto1- + ignora] A se ignora pe sine însuși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOIGNORA, autoignorez, vb. I. Refl. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. [Pr.: a-u-. – Prez. ind. și: autoignor] – Auto1- + ignora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUTOIGNORA vb. refl. a-și neglija propria persoană. (< auto1- + ignora)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autoignora (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autoignor, 3 se autoignoră; conj. prez. 1 sg. să mă autoignor, 3 să se autoignore; imper. 2 sg. afirm. autoignoră-te; ger. autoignorându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!autoignora (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autoignoră
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autoignora vb. (sil. a-u-), ind. prez. 3 sg. și pl. autoignorează / autoignoră
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-u-
verb (V1) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V201) Surse flexiune: DOR, DEX '98 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
autoignora, autoignorverb
- 1. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- Auto- + ignora DEX '09 DEX '98 MDN '00