AUTOMAT, -Ă, automați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre aparate, mașini etc.). Care este acționat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operații; adesea adverbial) care se efectuează prin acțiunea unui dispozitiv mecanic. ◊ Armă automată (și substantivat, n.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenția omului; p. restr. pistol-mitralieră. ♦ (Adesea adverbial) Care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau a voinței. Gest automat. 2. S. n. Dispozitiv, aparat, mașină care execută o anumită operație fără intervenția directă a omului. * Automat de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor și scărilor interioare din blocuri. ♦ Fig. Persoană fără voință, fără inițiativă, care face totul mecanic. [Pr.: a-u-] – Din fr. automate.

automat, ~ă [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 212 / P: a-u~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr automate] 1 a (D. aparate) Care este acționat printr-un dispozitiv mecanic. 2 a (D. aparate) Care pare că acționează singur. 3 av În mod automat (1). 4-5 sn, a (Șîs armă -ă) (Armă) care se încarcă cu mai multe proiectile și care armează și declanșează fără intervenția omului. 6 sn (Pre) Pistol mitralieră. 7-8 a, av (D. acte umane) (Care are loc) în mod reflex, fără participarea rațiunii sau voinței. 9 sn Aparat care efectuează o anumită operațiune fără intervenția omului. 10 sn (Spc; la motoare de automobil) Dispozitiv cu care se pornește motorul fără a învârti manivela acesteia. 11 sn (Spc) Aparat conținând mici obiecte de vânzare, distribuite prin declanșarea unui dispozitiv special în urma introducerii unei monede într-un orificiu special. 12 sn (Îs) ~ de scară Dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor și scărilor interioare din blocuri. 13 smf (Fig) Persoană fără voință care face totul mecanic.

AUTOMAT I. (pl. -ate) sn. 🔧 Mașină alcătuită în așa fel încît să execute anumite mișcări prin mijlocirea unui mecanism așezat în corpul ei ¶ 2 Mașină care imită figura și mișcările unei ființe însuflețite ¶ 3 fig. Om care nu e în stare să facă nimic din capul lui, care nu știe să se conducă singur, om fără pricepere, fără voință. II. adj. Care are mecanismul unui automat: cîntar ~ (🖼 272) [fr.].

AUTOMAT, -Ă, automați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre aparate, mașini etc.) Care este acționat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operații; adesea adverbial) care se efectuează prin acțiunea unui dispozitiv mecanic. ◊ Armă automată (și substantivat, n.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenția omului; p. restr. pistol-mitralieră. ♦ (Adesea adverbial) Care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau voinței. Gest automat. 2. S. n. Dispozitiv, aparat, mașină care efectuează o anumită operație fără intervenția omului. Automat de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor și scărilor interioare din blocuri. ♦ Fig. Persoană fără voință, fără inițiativă, care face totul mecanic. [Pr.: a-u-] – Din fr. automate.

AUTOMAT¹, automate, s. n. Dispozitiv, unealtă, aparat sau mașină care efectuează fără intervenția omului o anumită operație. Le povestea istoria roții de la automatul plugului, le spunea de întrecere, îi convingea – trebuia să-i convingă – să-i sudeze roata. DUMITRIU, V. L. 136. ◊ Fig. Persoană fără voință și părînd lipsită de rațiune, care face totul mecanic.

AUTOMAT¹, automate, s. n. Dispozitiv, aparat care efectuează, fără intervenția omului, o anumită operație. ♦ Fig. Persoană fără voință, care face totul mecanic. [Pr.: a-u-] – După fr. automate.

AUTOMAT s.n. 1. Dispozitiv care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație. ♦ Mașină care imită mișcările ființelor însuflețite. 2. (Fig.) Om lipsit de voință și fără inițiativă. // adj. Acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație. ◊ Armă automată (și s.n.) = armă de foc la care armarea se face automat. ♦ (Fig.) Făcut mecanic, fără intervenția voinței. [< fr. automate, germ. Automat, it. automato, cf. lat. automatus, gr. automatos – care se mișcă singur].

AUTOMAT, -Ă I. adj. acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație. ♦ armă ~ă = (și s. n.) = armă de foc la care armarea se face automat; pistol-mitralieră. ◊ (și adv.) care se face mecanic. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, mașină care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație. ♦ ~ de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holului și scările din blocuri. 2. unitate în care băuturile și alimentele ușoare sunt servite automat, prin introducerea într-un aparat a unor fise sau monede. 3. (fig.) om lipsit de voință, fără inițiativă. (< fr. automate, germ. Automat, lat. automatus, gr. automatos)

AUTOMAT² ~e n. 1) Aparat sau mașină care efectuează anumite operații fără intervenție exterioară. 2) fig. Persoană lipsită de voință și de inițiativă proprie. 3) Armă automată cu țeavă scurtă și cu bătaie mică; pistol-mitralieră. /<fr. automate, germ. Automat

automat n. 1. mașină cu resorturi imitând mișcările ființelor însuflețite; 2. fig. persoană fără inițiativă.

*automát, -ă adj. (vgr. autómatos, spontaneŭ, care se mișcă singur. Cp. cu samo-var). Care se mișcă singur: mașină automată. S. n., pl. e. Mașină care imitează mișcările animalelor. Fig. Om prost care lucrează după cum îl îndeamnă alțiĭ. V. automobil și mameluc.

automat² (desp. a-u-) s. n., pl. automate

automat² (a-u-) s. n., pl. automate

automat s. n. (sil. a-u-), pl. automate

automat, -te.

AUTOMAT adj., adv., s. 1. adj. automatic, inconștient, instinctiv, mașinal, mecanic, reflex. (Gest, act ~.) 2. adv. automatic, inconștient, mașinal, mașinalicește, mecanic, reflex, (înv.) mecanicește. (Reacționează ~.) 3. adv. v. papagalicește. 4. s. v. pistol-mitralieră.

AUTOMAT adj., adv., s. 1. adj. automatic, inconștient, instinctiv, mașinal, mecanic, reflex. (Gest, act ~.) 2. adv. automatic, inconștient, mașinal, mașinalicește, mecanic, reflex, (înv.) mecanicește. (Merge ~.) 3. adv. mașinal, mecanic, papagalicește. (Repetă ~ ceea ce aude.) 4. s. pistol-mitralieră.