13 definiții pentru bădărancă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂDĂRANCĂ, bădărance, s. f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă. – Bădăran + suf. -că.

BĂDĂRANCĂ, bădărance, s. f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă. – Bădăran + suf. -că.

bădărancă sf [At: DA ms / Pl: ~ce / E: bădăran + -că] 1 Femeie nepoliticoasă. 2 Femeie fără educație, cu obiceiuri grosolane. 3 Femeie dintr-o clasă socială inferioară.

bădăráncă s.f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă, mojică. • pl. -ce. /bădăran + -.

BĂDĂRANCĂ, bădărance, s. f. Bădărană. – Din bădăran + suf. -că.

bădăran, -ă s.m., s.f., adj. (Persoană) nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocan, mojic. • pl. -i, -e. /cf. magh. badaró.

BĂDĂRAN sm., BĂDĂRANCĂ (pl. -ance) sf. Mojic, țăran grosolan, necioplit și îngîmfat: el glumi... asupra bădăranilor boieriți (ODOB.).

BĂDARANCĂ, bădărance, s. f. Femeie cu apucături grosolane; mitocancă. Femeia sa, tip de bădărancă parvenită, părea că s-a născut în lume ca să formeze anume o asemenea pereche. BOLINTINEANU, O. 417.

bădărán, -că s. (din bădărăŭ, nume de familie în Moldova, d. ung. badaró, om care vorbește încurcat, d. badarni, badarogni, a hondrăni. P. înț., cp. cu balamut și mocan; p. suf., cu Jidan, măgădan. V. modoran și hondron). Munt. Mitocan, mojic, om necĭoplit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bădărancă (rar) s. f., g.-d. art. bădărancei; pl. bădărance

bădărancă (reg.) s. f., g.-d. art. bădărancei; pl. bădărance

bădărancă s. f., g.-d. art. bădărancei, pl. bădărance

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂDĂRANCĂ s. mitocancă, mîrlancă, mojică, țoapă, țopîrlancă.

Intrare: bădărancă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bădărancă
  • bădăranca
plural
  • bădărance
  • bădărancele
genitiv-dativ singular
  • bădărance
  • bădărancei
plural
  • bădărance
  • bădărancelor
vocativ singular
  • bădărancă
  • bădăranco
plural
  • bădărancelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bădărancă, bădărancesubstantiv feminin

  • 1. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mitocan
    • format_quote Femeia sa, tip de bădărancă parvenită, părea că s-a născut în lume ca să formeze anume o asemenea pereche. BOLINTINEANU, O. 417. DLRLC
etimologie:
  • Bădăran + sufix -că. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.