BABIȚĂ², babițe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugarilor. – Din bg. babici.

babiță² sf [At: ALRM I/II h. 293 / V: băbi- / Pl: ~țe / E: bg бабики] (Pop; mpl) 1 Diaree a sugarilor. 2 Boală a copiilor cu dinți de lapte, care se manifestă prin umflarea burții, dureri mari și diaree. 3 (Reg) Boală cu amețeli și dureri de cap. 4 (Reg; fig; îe) Are ~țe Se spune despre cineva care se supără din orice.

bábiță² s.f. (adesea la pl.) 1 (pop.) Diaree a sugarilor. ◆ Boală a copiilor la schimbarea dinților de lapte, care se manifestă prin umflarea burții, dureri mari și diaree. 2 (reg.) Boală cu amețeli și dureri de cap. ◇ Expr. Are babițe, se spune despre cineva care se supără din orice. • pl. -e. /<bg. бабуцу.

BABIȚĂ² sf. mai des BABIȚE, BAGHIȚE pl. 🩺 1 Boală de care pătimesc copiii mici cărora nu le au crescut încă toți dinții; se manifestă prin umflarea pîntecelui, cu dureri de stomac și urdinare, din care cauză îngălbenesc și slăbesc foarte mult, așa că unii chiar mor, de nu sînt îngrijiți de grabă [blg. babici].

BABIȚĂ², babițe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugacilor. – Din bg. babici.

BABIȚĂ², babițe, s. f. (Pop.) Boală de dentiție pe care o fac copiii mici. – Bg. babici.

babiță f. 1. numele popular al pelicanului (băbușcă, după aspectul său grav și bătrânicios); 2. pl. boală de copii când capătă dinți; 3. ciupercă brută din care se face iască (Fomes fomentarius). [Slav. BABIȚA].

bábiță f., pl. e (sîrb. babica, moașă, dim. d. bába, babă; rus. rut. pol. bába, babă, pelican). Peritonită tuberculoasă, o boală de copiĭ cînd le ĭese dinții. Un fel de ĭască. (fomes [saŭ polýporus] fomentárius).

boaghiță sf vz babițe block

babiță s. f., g.-d. art. babiței; pl. babițe

babiță s. f., g.-d. art. babiței; pl. babițe

babiță (zool., bot., med.) s. f., g.-d. art. babiței; pl. babițe

babiță (-țe), s. f. – 1. Pelican (Pelecanus onocrotalus). – 2. Ciupercă din care se prepară iasca (Fomes igniarius). – 3. Ferăstrău. – 4. Pîntece, burtă. – 5. Diaree la copii. Sl. babica, dim. de la baba, cf. babă, babcă (Cihac; DAR). Pentru diferitele accepții din rom., cf. bg., pol., rus. baba „pelican”, rus. babica „ciupercă”, bg. babica, babek „pîntece”. Baghiță „pîntece”, pe care Damé îl menționează ca cuvînt diferit, este var. mold. cu palatalizare normală.

babiță², babițe, (babdiță), s.f. (med.) Diaree (de regulă, la sugari). – Din bg. babici (MDA).

babiță², babițe, (babdiță), s.f. – (med.) Diaree (de regulă, la sugari) (Memoria, 2001). – Din bg. babici (DEX, MDA).

babiță², babițe, (babdiță), s.f. – (med.) Diaree (de regulă, la sugari) (Memoria 2001). – Din bg. babici.