BANCĂ², bănci, s. f. 1. Instituție financiară care are ca activitate principală atragerea de depozite și împrumutarea unor sume în scopul acordării de credite și efectuării de plasamente. ♦ (Med.) Bancă de organe = laborator în care se asigură prezervarea în condiții riguroase a unor țesuturi, a sângelui sau a unor organe în vederea transplantării lor. (Inform.) Bancă de date sau bancă de informații = totalitatea datelor organizate în scopul optimizării procesului de căutare și modificare a lor sau a relațiilor dintre ele, independent de o anumită aplicație. 2. (La unele jocuri de cărți) Sumă pe care bancherul (2) o ține în fața lui pentru a plăti câștigurile celorlalți jucători. ◊ Expr. A sări (sau a face să sară) banca (în aer) = a câștiga un pot egal cu întreaga sumă pusă de bancher (2) în joc. – Din it. banca, fr. banque.

bancă³ sf [At: LB / V: (reg) ~ngă, banc sn / Pl: bănci, (înv) bănce / E: it banca, fr banque] 1 Întreprinderea financiară care efectuează operații de plată și credit (și organizează circulația bănească). 2 (Îs) ~ de organe Serviciu medical care păstrează atât sângele pentru perfuzii, cât și diferite organe interne pentru transplantul de organe. 3 (Îs) ~ de date (sau de informații) Cantitate (mare) de informații stocate și redate cu ajutorul computerului. 4 (Înv) Bancnotă. 5 Banc¹ (1). 6 Banc¹ (2). 7 (Îe) A sări (sau a face să sară) ~ca (în aer) A câștiga un pot egal cu întreaga sumă pusă de bancher în joc. 8 (Îe) A sparge ~ca A câștiga dintr-o dată toți banii puși în joc.

báncă² s.f. 1 (fin.) Instituție financiară care execută operații de plată și de credit (și organizează circulația bănească). ◇ Bancă de emisiune = bancă învestită de autoritatea de stat cu dreptul de a emite bancnote. Bancă comercială (sau de depozit) = bancă specializată în păstrarea temporară a capitalurilor disponibile, în acordarea de credite și în efectuarea de operații de comision. Bancă de credit ipotecar = bancă specializată în acordarea de împrumuturi (pe termen lung), garantate cu bunuri imobiliare, pentru achiziția de locuințe, de terenuri etc. Bancă de investiții = bancă specializată, prin care se constituie, la dispoziția clienților, fondurile necesare pentru lucrările de reconstrucție și de investiții. Bilet de bancă v. bilet. 2 (inform.) Bancă de date (sau de informații) = set (mare) de informații stocate pe suport electronic și apelate prin intermediul calculatorului; bază de date. 3 (med.) Bancă de organe = laborator în care se asigură prezervarea în condiții riguroase a unor țesuturi, a sîngelui sau a unor organe în vederea trasplantării. 4 (la unele jocuri de cărți) Sumă pe care bancherul o ține în fața lui pentru a plăti cîștigurile celorlalți jucători. ◇ Expr. A sări (sau a face să sară) banca (în aer) = a cîștiga întreaga sumă existentă în joc. A sparge banca = a cîștiga (dintr-o dată) toți banii puși în joc de bancher. • pl. bănci. /<it. banca, fr. banque, germ. Bank, ngr. βανcα, engl. bank.

*BANCĂ² (pl. bănci) sf. 1 ⚚ Întreprindere comercială creată de Stat sau de particulari, ale cărei operațiuni de căpetenie consistă în a primi și păstra diferite sume depuse de particulari, a face încasări și plăți în socoteala clienților, a da cu împrumut bani pe polițe, a cumpăra și a vinde efecte comerciale în contul propriu sau al clienților, a face schimb de monete, etc,: Banca Națională a Romîniei; Banca de Scont; bilet de ~, bancnotă, bani de hîrtie ¶ 2 ⚚ Locul, casa unde se fac asemenea operațiuni de bani ¶ 3 ♠️ În anumite jocuri de cărți, ca maca, stos, etc., suma de bani pe care bancherul, adică cel ce conduce jocul, o pune dinainte-i spre a putea plăti, în caz de pierdere, sumele riscate de ceilalți jucători: a pus cinci sute de lei în ~; a tăia o ~, a conduce jocul ca bancher: a sparge banca, a cîștiga toți banii ce bancherul a pus pe masă: de cîte ori punea în contra mea cîte o sărăcie de patru lei, îmi spărgea toate băncile (DLVR,) ¶ 4 Trans. ⚚ †Bancnotă, bilet de bancă [fr. < it.].

BANCĂ², bănci, s. f. 1. Intreprindere financiară care efectuează operații de plată și de credit (și organizează circulația bănească). ♦ Bancă de organe = serviciu medical care dispune de sânge pentru transfuzii, de cornee pentru transplantări etc. 2. (La unele jocuri de cărți) Sumă pe care bancherul (2) o ține în fața lui spre a plăti câștigurile celorlalți jucători. ◊ Expr. A sări (sau a face să sară) banca (în aer) = a câștiga un pot egal cu întreaga sumă pusă de bancher (2) în joc. – Din it. banca, fr. banque.

BANCĂ², bănci, s. f. 1. Institut de credit care efectuează operații financiare. Bancă de stat. ◊ Banca de credit pentru investiții = așezîmînt care acordă credite pentru investiții în industrie, în comerțul de stat etc. Bancă de emisiune = bancă care are dreptul de a emite bancnotă. Bilet de bancă v. bilet. 2. (La jocul de cărți) Banii puși în joc de cel ce ține jocul. V. banc³ (1). Jucau de vreo două ceasuri bacara... Augustatos... ținea banca. DUMITRIU, B. F. 128.

BANCĂ², bănci, s. f. 1. Institut de credit care efectuează operații financiare. ◊ Bancă de emisiune = bancă învestită cu dreptul de a emite bancnote. 2. (La unele jocuri de cărți) Banii puși în joc de cel ce conduce jocul. – It. banca (fr. banque).

BANCĂ¹ s.f. Instituție financiară care execută operații de plată și de credit. ◊ Bancă de emisiune = instituție care are dreptul să emită bancnote; bilet de bancă = bancnotă. [< fr. banque, it. banca].

BANCĂ² s.f. (La jocul de cărți) Banii puși în joc de cel ce ține jocul. [< germ. Bank].

BANCĂ¹ s. f. 1. instituție financiară care efectuează operații de plată și de credit. ♦ ~ de emisiune = instituție care are dreptul să emită bancnote; bilet de ~ = bancnotă. 2. ~ de date (sau de informații) = instituție specializată în stocarea și furnizarea de informații prelucrate cu ordinatorul; ~ de organe = serviciu într-un spital care conservă organe anatomice în vederea utilizării lor pentru transplant. (< it. banca, fr. banque)

BANCĂ² s. f. (la jocul de cărți) banii puși în joc de cel ce ține jocul. (< germ. Bank)

bancă s. f. în sintagmele bancă de date, de transplantologie, de informații, de organe, de cuvinte Loc unde se centralizează și se conservă informațiile prelucrate cu ordinatorul, organe ale corpului omenesc, fișe de cuvinte etc. ◊ „Banca de transplantologie. Clădirea Institutului de biostructură al Academiei de medicină din Varșovia adăpostește Banca centrală națională de țesuturi – cea mai mare instituție de acest fel de pe continent și a doua din lume, după cea din Maryland, S.U.A. țesuturile destinate transplanturilor – grefe de oase, cartilaje, meninge, tendoane, nervi periferici, piele – sunt preparate pe baza unei tehnologii moderne.” Sc. 6 XI 77 p. 6. ◊ „Proiectul prevede ca personalul medical să aibă acces la banca de informații a unui calculator [...] prin intermediul a 80 de displayuri – echipament terminal asemănător unui ecran de televizor cu ajutorul căruia se poate dialoga cu computerul.” R.l. 14 I 78 p. 6. ◊ „[...] problema transplanturilor de organe [...] se izbește, adesea, de lipsa organelor înlocuitoare compatibile biologic cu organismul persoanelor ce ar trebui să le primească. «Băncile de organe» create în diferite țări nu fac întotdeauna față împrejurărilor.” Sc. 22 II 79 p. 5. ◊ „În 1983 existau probe multiple [de SIDA] care stăteau la dispoziția băncilor de sânge.” ◊ „22” 29/95 p. 16; v. și R.l. 14 I 78 p. 6; v. și telematică, teletext (după fr. banque de données, d’informations, d’organes, de motsetc.; cf. engl. data-bank; PR 1949, BD 1970, DTN 1972; DEX-S)

BANCĂ² bănci f. 1) Instituție financiară care efectuează operații de plată și de credit. ~ agricolă. 2) Clădire unde se află această instituție. ~a națională se află în centrul orașului. 3): ~ de date ansamblu de date dintr-un anumit domeniu, organizate în scopul optimizării folosirii lor. [G.-D. băncii] /<fr. banque, it. banca

bancă f. 1. un fel de comerț care consistă a împrumuta și a lua bani cu dobândă, a schimba efecte, a le sconta în folosul unei prime; 2. așezământ care face aceste diferite operațiuni: Banca Națională, cea mai mare instituțiune de credit a țării, fondată în 1879, cu un capital de 12 mil., reprezentat prin 24.000 acțiuni a 500 lei.

banc⁵ sn vz bancă³

bangă² sf vz bancă³

pancă sf vz bancă^[1]

*BANC¹ (pl. -curi) sn. 🌍 ⛵ Îngrămădire de nisip sub apă, într’un rîu sau în mare, și care ajunge uneori pînă la suprafață, constituind o piedică pentru navigațiune (👉 BANCĂ¹2) [fr.].

*BANC² sbst. ♠️ 1 Un joc de cărți, maca: feți logofeți de soiul nostru, cu meseria stosului și a ~ului, nu pier în Iași (ALECS.) ¶ 2 = BANCĂ²3: aduna mizele ’n ~ c’o mișcare grațioasă (VLAH.) [germ. Bank].

*BANGĂ sf. pop. – BANCĂ.

*BĂNCUȚĂ (pl. -uțe) 1 dim. BANCĂ^1,2 ¶ 2 familiar 🪙 Piesă de 50 de bani: am gust să te bat la pichet pe o ~ (BAS.) ¶ 3 Trans. Băn. ⚚ Bancnotă de mică valoare, de zece creițari (L.-M.): tinerețe, haine scumpe, Cumpăra-v’aș, n’am băncuțe (HOD.).

bángă V. bancă.

bancă s. f., g.-d. art. băncii; pl. bănci

bancă s. f., g.-d. art. băncii; pl. bănci

bancă (scaun lung, întreprindere financiară) s. f., g.-d. art. băncii; pl. bănci

BANCĂ s. v. bancnotă, bilet de bancă, hârtie, hârtie-monedă.

BANCĂ s. 1. (prin Transilv.) tocoric. (Are bani la ~.) 2. bancă de date v. bancă de informații; bancă de informații = bancă de date. 3. (rar) șuetă. (~ la unele jocuri de cărți.)

BANCĂ s. 1. (prin Transilv.) tocoric. (Are bani la ~.) 2. (rar) șuetă. (~ la unele jocuri de cărți.)

bancă s. v. BANCNOTĂ. BILET DE BANCĂ. HÎRTIE. HÎRTIE-MONEDĂ.

bancă (bănci), s. f. – 1. Scaun lung. – 2. Întreprindere financiară care efectuează operații de plată și credit. – 3. (La unele jocuri de cărți) Sumă din care bancherul plătește cîștigurile celorlalți jucători. – 4. (Înv.) Bilet de bancă. – 5. (Înv.) În arg., hîrtie de o sută de lei. – Var. banc, s. n. (bancă la jocuri de cărți; glumă, brașoavă). – Mr. bancu, bancă, megl. bancă. It. banca, fr. banque (sec. XVIII). Var. banc, reproduce fidel fonetismul fr. Cuvîntul mr., din it. (Ruffini 328). Toți der. sînt împrumuturi directe: bancar, adj., din it. bancario; banco, s. m. (bancă la jocuri de cărți), din it.; bancher, s. m., din it. banchiero, fr. banquier; banchetă, s. f., din fr. banquette; banchiză, s. f., din fr. banquise; bancnotă, s. f., din germ. Banknote, cf. mag. banknotta (Borcea 177); bancrută, s. f., din fr. banqueroute, care la rîndul său provine din it. banca rotta; băncuță, s. f. (monedă de 50 bani; odinioară, în Trans., monedă de 20 creițari), din germ. Bankozettel, transformat prin etimologie populară într-un diminutiv de la bancă (Hasdeu 3193; Borcea 177).

bancă² Cu înțelesul de „instituție economică”, bancă o explici de DLRM prin it. banca (fr. banque), iar derivatul banchi fără ezitare, prin fr. banquer (evident, greșeală de tipar pentru banquier). Și aici urmează fidel pe CADE. Se știe însă că italienii sînt bancheri mai vechi decît francezii și că fr. banquer e împrumutat din italiană. DN e deci mai corect: < fr. banque it. banco. DA trimite tot la it. banca, iar pentru raport cu bancă¹, conferă gr. τραπεζίτης „zaraf” din τρἀπεζα „masă”. Ca și în cazul lui bancă¹ și poate mai mult încă aici, trebui să ne uităm întîi la limbile vecine. Bulgara are банкa, cu derivatul банкep, explicate de PCБKE, primul prin italiană, al doilea prin franceză. БEP, care tratează pe bancă¹ și bancă² împreună, semnalează varianta mai veche бангep. Româna cunoaște și ea formele populare bangă, bangher, evident mi vechi (de aici și numele de familie Banghereanu?), care se explică prin greacă: μπἀγϰα, μπἀνϰα, μπαγϰ(ι)ὲρης, dar trebuie amintită și forma turcească banker. Și aici au fost fără îndoială folosite la început numai formele cu g, apoi cele cu k au veni odată cu influența occidentală.

BANCA DE REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE (Banque de règlements internationaux/ Bank of International Settlements; B.R.I.), instituție financiară internațională cu competență limitată, cu sediul la Basel (Elveția ), creată în 1930 în scopul facilitării cooperării între băncile centrale și și a reglementărilor operațiunilor financiare a 29 de țări. Agent al O.C.D.E. și C.E.C.O.

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII (Banque Européene d’investissement/ European Investment Bank; B.E.I.), instituție bancară a Comunității Economice Europene, cu sediul la Luxemburg, înființată în 1958, pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a țărilor membre, precum și a altor țări.

BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE (B.E.R.D.), instituție financiară interguvernamentală la care participă 39 de state, creată în 1991, la Londra, în scopul efectuării de operațiuni de credit pentru țările Europei Centrale și de Est. Este condusă de un consiliu al guvernatorilor, format din reprezentanții țărilor membre. Are un capital inițial de 10 miliarde ECU (12 miliarde dolari).

BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE / BANCA MONDIALĂ (B.I.R.D. / B.M.; în engl.: Internațional Bank for Reconstruction and Development / World Bank – I.B.R.D. / W.B.), agenție specializată guvernamentală (din 1947) în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creată la 27 dec. 1945 în urma Conferinței de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (își începe activitatea la 25 iun. 1946), în scopul acordării de împrumuturi din fonduri proprii sau recuperate de pe piața de capital, țărilor în curs de dezvoltare, pentru finanțarea unor proiect economice, precum și al asistenței tehnice necesare. Sprijină nevoile de dezvoltare umană și socială pe termen lung, asigură împrumuturi financiare directe, furnizând suport în perioadele de criză în general populației din zonele subdezvoltate, folosește pârghii financiare pentru a promova politici-cheie și reforme instituționale, sprijină capitalul privat creând un climat favorabil investițiilor, asigură suport financiar pentru bunurile de larg consum indispensabile supraviețuirii populației în țările sărace. Cuprinde un ansamblu de trei instituții bancare asociate: Corporația Financiară Internațională (C.F.I.; în engl.: Internațional Finance Corporation – I.F.C.), fondată în 1956, 175 membri, Asociația Internațională pentru Dezvoltare (A.I.D.; în engl.: International Development Association – I.D.A.), fondată în 1960, 162 membri, Agenția pentru Garantarea Investițiilor Multilaterale (A.G.I.M.; în engl.: Multilateral Investment Guarantee Agency – M.I.G.A.), fondată în 1988, 154 de membri, toate trei cu sediul la Washington. România este membru B.I.R.D. / B.M. din 9 dec. 1972.

BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE (B.I.R.D.; în engl. International Bank for Reconstruction and Development), instituție bancară internațională guvernamentală, cu sediul la Washington, creată în 1945 (își începe activitatea în 1946), în scopul acordării de împrumuturi pentru finanțarea unor proiecte economice, precum și al asistenței tehnice necesare. Instituție specializată a O.N.U. din 1947, B.I.R.D. are 150 membri (1990), printre care și România (din 1972).

BANCA MONDIALĂ (Banque Mondiale / World Bank), ansamblu de trei instituții bancare, specializate ale O.N.U., care acordă asistență tehnică și financiară țărilor în curs de dezvoltare: Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Asociația Internațională pentru Dezvoltare, Societatea Financiară Internațională.