bardac, ~ă [At: DRĂGHICI, ap. ȘIO / V: bărdacă sf, băr~, bâr~, bărdace, bârdace, bardaci sm / Pl: ~aci (m), ~ace^[1] (f) / E: tc bardak] (Reg) 1-3 sn (Vas mic de pământ sau) cană mică ori (ulcică cu toartă), de obicei, cu gura strâmtă și cu smalț, întrebuințat(ă) la țară Si: bălcă. 4 sn Vas de lemn de formă cilindrică folosit ca unitate de măsură de o oca pentru lichide. 5 sn Conținutul unui bardac (4). 6 sn Vasul împreună cu conținutul. 7 sm (Bot) Varietate de prun. 8 sf Fructul bardacului (7). corectat(ă)

bardác s.n., s.m. v. bărdacă.

BARDAC, BĂRDAC I. (pl. -ace) sn. 1 – BĂRDACĂ¹: iau bărdacu cu apă proaspătă (JIP.) ¶ 2 Olten. Vas de lemn în care curge rachiul din gurile țevilor de la cazan ¶ 3 Olten. Vas de lemn de formă cilindrică ce seamănă cu o donicioară; e unitatea de măsură pentru lichide (în valoare de o oca) (🖼 376). II. sm. 🌿 Varietate de prun al cărui fruct, bardaca, seamănă cu goldana [tc. bardak].

1) bardác n., pl. e (turc. bardak, cană; alb. sîrb. bg. bardak, ngr. bardáki). Cănuță saŭ ulcică de băut făcută din lut orĭ și din lemn. – Și bardacă, f. pl. e și bărdăcĭ.

2) bardác, -ă adj. (d. bardac 1, adică „unflat ca un bardac”, ca turc. bardak eriyi, un fel de prune; sîrb. bardaklija, un fel de prune). Mold. Olt. Se Zice despre un fel de prune cu gît (gîtlănoase) și despre pomiĭ care le produc: perje (prune) bardace, un prun bardac.

bardaci sm vz bardac

bărdac sn vz bardac

bărdacă sf vz bardac

bărdace sn vz bardac

bârdac sn vz bardac

burdac sn vz bardac

bărdac s.n., s.m. v. bărdacă.

!bardac¹ (prun) (reg.) s. m., pl. bardaci

!bardac² (vas) (reg.) s. n., pl. bardace

bardac.