15 definiții pentru batjocorit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

batjocorit1 sn [At: JARNÍK-BÎRSEANU, D. 253 / Pl: ~uri / V: ~cu~1 / E: batjocori] 1 Batjocorire (1). 2 (Pex) Umilire. 3 Batjocorire (3).

batjocorit2, ~ă a [At: ȘEZ. III, 35 / V: ~cu~2 / Pl: ~iți, ~e / E: batjocori] 1 Făcut de rușine, de râs, de ocară. 2 Umilit2. 3 (Despre femei) Necinstit2.

batjocorit1 s.n. Batjocorire. • /v. batjocori.

batjocorit2, -ă adj. 1 Care este făcut de rușine, de rîs, de ocară; care este umilit. 2 (despre fete, femei) Care este necinstită. • pl. -ți, -te. și bajocorít, -ă, bajocurít, -ă adj. /v. batjocori.

bagiocurit2, ~ă a vz batjocorit2

bajocorit2, ~ă a vz batjocorit2

bajocurit2, ~ă a vz batjocorit2

batjocurit2, ~ă a vz batjocorit2

bajocorít, -ă adj. v. batjocorit2.

bajocurít, adj. v. batjocorit2.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

batjocorit, -ă, batjocoriți, -te, adj. (pop.) istovit, vlăguit.

Intrare: batjocorit
batjocorit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • batjocorit
  • batjocoritul
  • batjocoritu‑
  • batjocori
  • batjocorita
plural
  • batjocoriți
  • batjocoriții
  • batjocorite
  • batjocoritele
genitiv-dativ singular
  • batjocorit
  • batjocoritului
  • batjocorite
  • batjocoritei
plural
  • batjocoriți
  • batjocoriților
  • batjocorite
  • batjocoritelor
vocativ singular
plural
bagiocurit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bajocorit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bajocurit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
batjocurit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • batjocurit
  • batjocuritul
  • batjocuritu‑
  • batjocuri
  • batjocurita
plural
  • batjocuriți
  • batjocuriții
  • batjocurite
  • batjocuritele
genitiv-dativ singular
  • batjocurit
  • batjocuritului
  • batjocurite
  • batjocuritei
plural
  • batjocuriți
  • batjocuriților
  • batjocurite
  • batjocuritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)