opțiuni
  • info

14 definiții pentru bețișor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BEȚIȘOR, bețișoare, s. n. Diminutiv al lui băț; bețigaș. – Băț + suf. -ișor.

BEȚIȘOR, bețișoare, s. n. Diminutiv al lui băț; bețigaș. – Băț + suf. -ișor.

bețișor [At: EMINESCU, P. 248 / V: băț~ / Pl: ~oare și ~ri (sm) / E: băț + -ișor] 2 sn Băț (mic) Si: bețigaș (1-2). 3 sm (Țes; reg; lpl) Bețe pe care stau mosoarele alergătoarei. 4 sn (Reg; lpl) Chibrituri.

bețișor s.n. Dim. al lui băț; bețigaș. • pl. -oare. /băț + -ișor.

BEȚIȘOR (pl. -șoare) sn. dim. BĂȚ.

BEȚIȘOR, bețișoare, s. n. 1. Diminutiv al lui băț; bețigaș. Bețișoare de chibrituri. 2. (Ironic) Bastonaș. Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluță de pomadă, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenadă. EMINESCU, O. I 151. Merge la șosea cu bețișorul în mînă. ALECSANDRI, T. I 448.

BEȚIȘOR, bețișoare, s. n. Diminutiv al lui băț.

bețișór n., pl. oare (d. băț). Băț mic.

bățișor sn vz bețișor

bețic1 sn vz bețișor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bețișor s. n., pl. bețișoare

bețișor s. n., pl. bețișoare

bețișor s. n., pl. bețișoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BEȚIȘOR s. 1. v. bețigaș. 2. baghetă, (rar) vargă. (~ul dirijorului.)

BEȚIȘOR s. bețigaș, (reg.) bîticel, bîtuț.

Intrare: bețișor
bețișor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bețișor
  • bețișorul
  • bețișoru‑
plural
  • bețișoare
  • bețișoarele
genitiv-dativ singular
  • bețișor
  • bețișorului
plural
  • bețișoare
  • bețișoarelor
vocativ singular —
plural —
bățișor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bețic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bețișor, bețișoaresubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui băț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bețigaș bâticel bâtuț
    • format_quote Bețișoare de chibrituri. DLRLC
  • 2. ironic Bastonaș. DLRLC
    sinonime: bastonaș
    • format_quote Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluță de pomadă, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenadă. EMINESCU, O. I 151. DLRLC
    • format_quote Merge la șosea cu bețișorul în mînă. ALECSANDRI, T. I 448. DLRLC
etimologie:
  • Băț + sufix -ișor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.