7 definiții pentru binemirositor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

binemirositor, -oare adj. Care miroase frumos; parfumat, aromat. • pl. -ori, -oare. /bine + mirositor.

BINEMIROSITOR, -OARE, binemirositori, -oare, adj. Care miroase frumos; parfumat, aromat. – Bine + mirositor.[1]

  1. idem DEX ’84 cata

BINEMIROSITOR, -OARE, binemirositori, -oare, adj. Care miroase frumos, parfumat. Zîna... scoțînd din sîn... un mănunchi de flori binemirositoare, i-l dete ca semn de iubire fiască. ISPIRESCU, L. 39.

BINEMIROSITOR, -OARE, binemirositori, -oare, adj. Care miroase frumos, bine. – Din bine1 + mirositor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BINEMIROSITOR adj. v. aromat, aromatic, îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat, parfumat.

binemirositor adj. v. AROMAT. AROMATIC. ÎMBĂLSĂMAT. ÎMBĂTĂTOR. ÎNMIRESMAT. PARFUMAT.

Intrare: binemirositor
binemirositor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • binemirositor
  • binemirositorul
  • binemirositoru‑
  • binemirositoare
  • binemirositoarea
plural
  • binemirositori
  • binemirositorii
  • binemirositoare
  • binemirositoarele
genitiv-dativ singular
  • binemirositor
  • binemirositorului
  • binemirositoare
  • binemirositoarei
plural
  • binemirositori
  • binemirositorilor
  • binemirositoare
  • binemirositoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

binemirositor, binemirositoareadjectiv

etimologie:
  • Bine + mirositor DEX '84

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.