15 definiții pentru bogătaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOGĂTAȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Om bogat (1). – Bogat + suf. -aș.

bogătaș, ~ă [At: DOSOFTEI, V. S. 232 / Pl: ~i, ~e / E: bogat + -aș] 1 a Foarte bogat. 2 smf Persoană foarte bogată.

bogătaș, -a s.m., s.f. Persoană foarte bogată; (deprec.) bogătan. • pl. -i, -e. /bogat + -aș.

BOGĂTAȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Persoană care dispune de multe și mari mijloace materiale, care are avere mare. – Bogat + suf. -aș.

BOGĂTAȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Persoană care dispune de avere, care stăpînește avuții; bogătan. Bogătașul, d-auzea, Săracului că-i zicea:... Măi sărace... Nu te potrivi cu mine, Că n-ai cămașă pe tine. TEODORESCU, P. F. 296.

BOGĂTAȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Persoană care dispune de avere, care stăpînește avuții. – Din bogat + suf. -aș.

BOGĂTAȘ ~i m. Persoană care posedă multe bunuri materiale; om (foarte) bogat. /bogat + suf. ~aș

bogătáș, -ă s. (d. bogat). Fam. Om bogat. – Și -án și bocotán, fem. -ană și -ancă (Trans. ș.a.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bogătaș s. m., pl. bogătași

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOGĂTAȘ s. (pop. și peior.) bogătan, (prin Ban.) boltăgiu, (Transilv.) dolfan. (E un mare ~.)

BOGĂTAȘ s. (pop. și peior.) bogătan, (prin Ban.) boltăgiu, (Transilv.) dolfan. (E un mare ~.)

Intrare: bogătaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogătaș
  • bogătașul
  • bogătașu‑
plural
  • bogătași
  • bogătașii
genitiv-dativ singular
  • bogătaș
  • bogătașului
plural
  • bogătași
  • bogătașilor
vocativ singular
  • bogătașule
  • bogătașe
plural
  • bogătașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bogătaș, bogătașisubstantiv masculin
bogătașă, bogătașesubstantiv feminin

  • 1. Om bogat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Bogătașul, d-auzea, Săracului că-i zicea:... Măi sărace... Nu te potrivi cu mine, Că n-ai cămașă pe tine. TEODORESCU, P. F. 296. DLRLC
etimologie:
  • Bogat + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.