8 definiții pentru bont (răscoală)
Explicative DEX
bont1 sn [At: ALECSANDRI, T. 1618 / V: bunt / Pl: ~uri / E: pn bont, bunt] (Mol; înv) Răzvrătire.
†BONT1, BUNT (pl. -turi) sn. Răscoală, răzvrătire [pol.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
bunt1 sn vz bont1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUNT 👉 BONT1.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
bont2 s. n., pl. bonturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bont2 s. n., pl. bonturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
Sinonime
BONT s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bont s. v. RĂSCOALĂ. RĂSCULARE. RĂZMERIȚĂ. RĂZVRĂTIRE. REBELIUNE. REVOLTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bont (răscoală)
bont2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bunt substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bont, bonturisubstantiv neutru
etimologie:
- bont, bunt MDA2 CADE
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.