2 definiții pentru borciu
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BORCIU s. v. ciumăfaie, laur.
borciu s. v. CIUMĂFAIE. LAUR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: borciu
borciu substantiv neutru
| substantiv neutru (N54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)