opțiuni
  • info

26 de definiții pentru boroană

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOROANĂ, boroane, s. f. (Reg.) Grapă. – Din ucr. borona.

BOROANĂ, boroane, s. f. (Reg.) Grapă. – Din ucr. borona.

boroană sf [At: ALECSANDRI, P. III 44 / V: ~rană, ~rână, ~ronă, baronă, ~rină, ~ron sn, ~rună sf[1] / Pl: ~ne / E: ucr бopoнa] (Reg) Grapă. modificată

  1. ~run sn → ~rună sf — Ladislau Strifler

boroană s.f. (reg.) Grapă cu dinți (de fier, lemn etc.). De-a curmezișul brazdei, boroanele pornesc (ALECS.). • pl. -e. și boronă, borună s.f. /<ucr. борона.

BOROANĂ, boroane, s. f. Grapă cu dinți de fier sau de lemn. Semănătorii veseli spre fund înaintează De-a curmezișul brazdei boroanele pornesc. ALECSANDRI, P. A. 121. – Variante: boronă (PĂSCULESCU, L. P. 30), borună (PAMFILE, A. R. 58) s. f.

BOROANĂ, boroane, s. f. (Reg.) Grapă. – Ucr. borona.

BOROANĂ ~e f. pop. Unealtă agricolă în formă de grătar cu colți mari de fier, folosită pentru mărunțirea, afânarea și nivelarea arăturii; grapă. [Sil. -roa-nă] /<ucr. borona

boroană f. Mold. grapă (mai ales cu colți de lemn): de-a curmezișul brazdei boroanele pornesc AL. [Rus. BORONA].

boroánă și b-ónă (oa dift.) f., pl. e (rus. boroná, pol. brona, bg. braná, boroană, de unde și ung. borona. Bern. 1, 73). Est. Grapă cu colți de fer de sfărămat bulgăriĭ după arat. – Și borînă (Munt. Dobr.) și -únă.

borană2 sf vz boroană

borână sf vz boroană

boron sn vz boroană

boronă sf vz boroană

borună sf vz boroană

boronă s.f. v. boroană.

borună s.f. v. boroană.

BORONĂ s. f. v. boroană.

BORUNĂ s. f. v. boroană.

borînă V. boroană.

borúnă v. boroánă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

boroană (reg.) s. f., g.-d. art. boroanei; pl. boroane

boroană (reg.) s. f., g.-d. art. boroanei; pl. boroane

boroană s. f., g.-d. art. boroanei; pl. boroane

boroană, -roane.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOROANĂ s. v. grapă.

boroană s. v. GRAPĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boroană (boroane), s. f. – Grapă, greblă. Mag. borona, sau rut., rus. borona (DAR). Cuvînt regional, mai puțin curent decît sinonimul său grapă. – Der. boroni, vb. (a grebla).

Intrare: boroană
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boroană
  • boroana
plural
  • boroane
  • boroanele
genitiv-dativ singular
  • boroane
  • boroanei
plural
  • boroane
  • boroanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boronă
  • borona
plural
  • borone
  • boronele
genitiv-dativ singular
  • borone
  • boronei
plural
  • borone
  • boronelor
vocativ singular —
plural —
boron
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • borună
  • boruna
plural
  • borune
  • borunele
genitiv-dativ singular
  • borune
  • borunei
plural
  • borune
  • borunelor
vocativ singular —
plural —
borână
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boroană, boroanesubstantiv feminin

  • 1. regional Grapă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: grapă
    • format_quote Semănătorii veseli spre fund înaintează De-a curmezișul brazdei boroanele pornesc. ALECSANDRI, P. A. 121. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.