14 definiții pentru brăileancă (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRĂILEANCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în zona Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.

brăileancă sf [At: DA / Pl: ~ce / E: Brăila + -eancă] 1-2 Brăileană (3-4). 3 (Bot; reg) Răchitan (Lythrum salicaria). 4 (Bot; reg) Jale de câmp (Salvia nemorosa). 5-6 Brăileană (7-8).

brăileancă s.f. 1 Femeie care face parte din populația de bază a orașului Brăila sau este originară de acolo. 2 Numele unui dans popular românesc, asemănător cu hora, care este răspîndit în jurul Brăilei. ♦ Melodie după care se execută acest dans. • sil. bră-i-. pl. -ence. /brăilean + -că.

BRĂILEANCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în jurul Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.

brăileancă f. horă de Brăila.

brăilean, ~ă [At: JIPESCU, O. 35 / Pl: ~eni, ~ene / E: Brăila + -ean] 1 a Care este din Brăila. 2 a Care aparține Brăilei. 3-4 smf Persoană care s-a născut sau locuiește în Brăila. 5 (Reg) sm Vânt care bate în zona Brăilei. 6 sf (Reg) Plantă care crește pe la poalele munților și este întrebuințată în medicina populară. 7 sf (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8 sf (Reg) Melodie după care se execută brăileana (7).

brăilean, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a orașului sau a județului Brăila ori este originară de acolo; (la pl. m.) locuitorii Brăilei. 2 adj. Care aparține Brăilei sau brăilenilor, care se referă la Brăila sau la brăileni; originar din Brăila. • sil. bră-i-. pl. -eni, -ene. /nm. pr. (oraș în România) Brăila + -ean.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brăileancă (persoană) (desp. bră-i-) s. f., g.-d. art. brăilencei; pl. brăilence

brăileancă (persoană) (bră-i-) s. f., g.-d. art. brăilencei; pl. brăilence

brăileancă (persoană) s. f. (sil. bră-i-), g.-d. art. brăilencei; pl. brăilence

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRĂILEANCĂ s. v. răchitan.

brăileancă s. v. RĂCHITAN.

BRĂILEANCA s. art. v. coada-vacii, jale.

brăileanca s. art. v. COADA-VACII. JALE.

Intrare: brăileancă (persoană)
brăileancă1 (pl. -e) admite vocativul substantiv feminin
  • silabație: bră-i- info
substantiv feminin (F26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brăileancă
  • brăileanca
plural
  • brăilence
  • brăilencele
genitiv-dativ singular
  • brăilence
  • brăilencei
plural
  • brăilence
  • brăilencelor
vocativ singular
  • brăileancă
  • brăileanco
plural
  • brăilencelor
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brăilea
  • brăileana
plural
  • brăilene
  • brăilenele
genitiv-dativ singular
  • brăilene
  • brăilenei
plural
  • brăilene
  • brăilenelor
vocativ singular
  • brăilea
  • brăileano
plural
  • brăilenelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brăileancă, brăilence / brăilea, brăilenesubstantiv feminin

  • 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Brăilean + -că. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.