14 definiții pentru brăileancă (persoană)
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRĂILEANCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în zona Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.
brăileancă sf [At: DA / Pl: ~ce / E: Brăila + -eancă] 1-2 Brăileană (3-4). 3 (Bot; reg) Răchitan (Lythrum salicaria). 4 (Bot; reg) Jale de câmp (Salvia nemorosa). 5-6 Brăileană (7-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brăileancă s.f. 1 Femeie care face parte din populația de bază a orașului Brăila sau este originară de acolo. 2 Numele unui dans popular românesc, asemănător cu hora, care este răspîndit în jurul Brăilei. ♦ Melodie după care se execută acest dans. • sil. bră-i-. pl. -ence. /brăilean + -că.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRĂILEANCĂ, brăilence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brăila. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în jurul Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
brăileancă f. horă de Brăila.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
brăilean, ~ă [At: JIPESCU, O. 35 / Pl: ~eni, ~ene / E: Brăila + -ean] 1 a Care este din Brăila. 2 a Care aparține Brăilei. 3-4 smf Persoană care s-a născut sau locuiește în Brăila. 5 (Reg) sm Vânt care bate în zona Brăilei. 6 sf (Reg) Plantă care crește pe la poalele munților și este întrebuințată în medicina populară. 7 sf (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8 sf (Reg) Melodie după care se execută brăileana (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brăilean, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a orașului sau a județului Brăila ori este originară de acolo; (la pl. m.) locuitorii Brăilei. 2 adj. Care aparține Brăilei sau brăilenilor, care se referă la Brăila sau la brăileni; originar din Brăila. • sil. bră-i-. pl. -eni, -ene. /nm. pr. (oraș în România) Brăila + -ean.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
brăileancă (persoană) (desp. bră-i-) s. f., g.-d. art. brăilencei; pl. brăilence
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
brăileancă (persoană) (bră-i-) s. f., g.-d. art. brăilencei; pl. brăilence
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brăileancă (persoană) s. f. (sil. bră-i-), g.-d. art. brăilencei; pl. brăilence
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BRĂILEANCĂ s. v. răchitan.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
brăileancă s. v. RĂCHITAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRĂILEANCA s. art. v. coada-vacii, jale.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
brăileanca s. art. v. COADA-VACII. JALE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: bră-i-
substantiv feminin (F26) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F12) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
brăileancă, brăilence / brăileană, brăilenesubstantiv feminin
- 1. Femeie originară sau locuitoare din municipiul sau județul Brăila. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Brăilean + -că. DEX '09 DEX '98